Sunt concluziile unei misiuni de audit desfășurate de Curtea de Conturi la Ministerul Muncii, în urma căreia inspectorii au identificat nereguli grave în finanțarea Direcțiilor Județene pentru Familie și Tineret (DJFT) din Buzău, Prahova, Sibiu și Vâlcea. Potrivit informațiilor, peste 273.000 de lei din fonduri publice au fost cheltuiți pentru plata unor funcții de conducere din structuri administrative care nu aveau personal de execuție, sedii proprii, patrimoniu și, mai ales, nu desfășurau nicio activitate concretă.
Cazul este cu atât mai interesant cu cât nu vorbim despre o simplă eroare birocratică, ci despre un mecanism administrativ prin care au fost menținute artificial structuri lipsite de funcționalitate, dar pentru care statul a continuat să plătească salarii.
Conform raportului de audit, pentru a putea întocmi și semna documentele de personal, instituțiile respective ar fi recurs la o procedură cel puțin bizară, cu detașare lunară, pentru o singură zi, a unor funcționari de execuție din alte județe, inclusiv Dâmbovița și Gorj. Aceștia erau aduși temporar pentru a semna documentele necesare derulării operațiunilor de personal. Practic, instituții fără angajați care să asigure activitatea curentă reușeau să funcționeze suficient cât să poată plăti salariile directorilor.
Mai grav este că problema nu ar fi fost necunoscută conducerii Ministerului Muncii. Auditul intern al instituției avertizase încă din aprilie 2025 că respectivele direcții erau complet neoperaționale și că se cheltuiau bani publici pentru salarizarea unor directori fără activitate efectivă. Cu toate acestea, potrivit constatărilor inspectorilor Curții de Conturi, recomandările nu au fost urmate de măsuri corespunzătoare, finanțarea continuând până la jumătatea anului 2025.
Auditorii au mai identificat și nereguli fiscale, între care contribuții de asigurări sociale de sănătate nedeclarate sau declarate cu întârziere, în cuantumuri de ordinul zecilor de mii de lei.
Prahova, pe lista județelor cu direcții-fantomă
Pentru Prahova, povestea are și o componentă locală. În iulie 2023, Carmen Sava a fost numită director executiv al Direcției Județene pentru Familie și Tineret Prahova, una dintre cele șapte structuri de acest tip care au dobândit personalitate juridică. Numirea sa a fost făcută pe 14 iulie 2023, în aceeași zi în care Gabriela Firea și-a prezentat demisia din funcția de ministru al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
La un an de la numire, Carmen Sava a transmis Prefecturii Prahova un raport de activitate în care consemna că DJFT Prahova nu preluase de la fosta Direcție Județeană pentru Sport și Tineret nici cele trei centre de agrement din județ, nici cei șase angajați ai departamentului de tineret. Adică, deși direcția avea director numit și beneficia de o structură administrativă proprie, tocmai elementele esențiale care ar fi trebuit să-i permită desfășurarea activității nu fuseseră transferate.
În raportul prezentat Prefecturii, directoarea menționa, totuși, existența unor colaborări cu două organizații și cu Biblioteca Județeană. Documentul poate fi consultat pe site-ul instituției prefectului. Informații care ne fac să ne întrebăm ce activitate concretă a desfășurat DJFT Prahova în perioada în care a fost finanțată de la bugetul de stat.
O rețea administrativă construită pentru o ambiție politică?
Pentru a înțelege cum s-a ajuns la această situație, trebuie să ne întoarcem la sfârșitul anului 2021, când, în urma constituirii coaliției de guvernare PNL-PSD, a fost înființat Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, condus de Gabriela Firea. Noua structură guvernamentală a fost considerată la vremea respectivă un cadou politic pentru lidera social-democrată, care ocupa atunci funcția de prim-vicepreședinte al PSD.
La începutul anului 2022, direcțiile județene pentru sport și tineret au fost reorganizate prin divizare, componenta de tineret fiind transferată în noua arhitectură administrativă a Ministerului Familiei. Planul prevedea înființarea a 42 de Direcții Județene pentru Familie și Tineret, câte una în fiecare județ și în București. Acestea ar fi trebuit să preia patrimoniul, personalul și atribuțiile aferente domeniului tineretului, inclusiv administrarea și dezvoltarea taberelor și centrelor de agrement din țară, peste o sută la număr.
Realitatea a fost însă cu totul alta…. Din cele 42 de direcții prevăzute în proiectul administrativ, numai șapte au dobândit personalitate juridică. Celelalte 35 nu au devenit niciodată structuri funcționale, deși existau în organigrame și în planurile administrative.
Nici măcar în cazul celor șapte direcții înființate formal lucrurile nu au stat mai bine. Deoarece acestea nu au implementat programe guvernamentale pentru tineret, nu au avut bugete destinate unor asemenea activități, iar în numeroase situații singurul angajat era directorul.
Pe 14 iulie 2023, Gabriela Firea a numit șapte directori pentru direcțiile care dobândiseră personalitate juridică: Carmen Sava la Prahova, Alexandra Popescu la Gorj, George Alexandru Istrate la Dâmbovița, Adrian Viorel Comănescu la Vâlcea, Cosmin Florin Pororo la Buzău, Marcian Costina la Caraș-Severin și Sever Palaloga la Sibiu.
Coincidență sau nu, numirile au fost făcute chiar în ziua demisiei Gabrielei Firea de la conducerea ministerului. Ulterior, structurile au continuat să existe, iar plata salariilor a mers mai departe, în condițiile în care activitatea lor efectivă era cel puțin discutabilă.
273.000 de lei… pentru ce?
Constatările Curții de Conturi readuc în discuție modul în care sunt înființate, organizate și finanțate instituțiile publice din România. Într-un sistem administrativ în care autoritățile invocă permanent lipsa banilor pentru servicii publice, investiții și programe destinate cetățenilor, descoperirea unor structuri salarizate fără activitate concretă este de natură să provoace indignare.
Cazul Prahovei merită o atenție aparte pentru că raportul de activitate prezentat de directoarea DJFT la un an de la numire arăta că direcția nu preluase nici centrele de agrement, nici personalul care ar fi trebuit să asigure funcționarea domeniului de tineret.
Acum, constatările auditorilor privind direcțiile din Prahova, Buzău, Sibiu și Vâlcea pun sub semnul întrebării atât oportunitatea menținerii acestor structuri, cât și responsabilitatea celor care au decis continuarea finanțării lor.
Pentru că, în România, pare că nu este suficient să existe o instituție pentru ca aceasta să și muncească. Uneori, este de ajuns să existe un director, o organigramă și un stat de plată. Restul se rezolvă administrativ, inclusiv prin detașarea unui funcționar pentru o singură zi, astfel încât hârtiile să poată circula, iar salariile să poată fi încasate.
Într-o țară în care tinerii sunt îndemnați să nu plece peste hotare, instituțiile care ar fi trebuit să se ocupe de ei au ajuns, în unele județe, să fie preocupate în primul rând de propria existență birocratică.
Lasă un răspuns