Banii publici, gestionați cu erori la Camera Deputaților. Indemnizații acordate nelegal, scutiri fiscale nejustificate și plăți duble

Un raport al Curții de Conturi scoate la iveală nereguli în administrarea banilor publici la Camera Deputaților. Printre acestea se numără indemnizații de hrană acordate unor angajați care depășeau plafonul legal, o scutire de impozit pe venit aplicată fără documentele justificative necesare și indemnizații pentru limită de vârstă achitate de două ori. Auditorii au semnalat, de asemenea, neconcordanțe de peste 1,7 miliarde de lei între evidența contabilă și inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.

Raportul de audit financiar al Curții de Conturi, aferent situațiilor financiare ale Camerei Deputaților pentru anul 2024, descrie probleme care vizează atât calculul drepturilor salariale, cât și evidența contabilă, recuperarea unor sume plătite necuvenit și administrarea patrimoniului public.

Indemnizații de hrană plătite unor angajați care depășeau plafonul legal

Una dintre constatările auditorilor privește plata indemnizațiilor de hrană către 13 salariați ai Camerei Deputaților ale căror venituri nete lunare depășeau plafonul legal de 8.000 de lei. Potrivit raportului, suma totală plătită necuvenit în acest mod a fost de 1.735 de lei. Deși valoarea identificată este relativ redusă în raport cu bugetul instituției, abaterea evidențiază deficiențe în verificarea și calcularea drepturilor salariale finanțate din bani publici.

Curtea de Conturi a identificat drept cauză utilizarea în paralel a unor aplicații informatice vechi și a unor proceduri manuale de calcul. Sistemul informatic PERSA, achiziționat pentru administrarea resurselor umane și a proceselor de salarizare, nu era suficient de funcțional pentru a fi utilizat exclusiv. În consecință, indemnizațiile de hrană erau calculate cu ajutorul unei aplicații mai vechi, dezvoltată în FoxPro, iar datele erau ulterior introduse manual în sistemul PERSA. (FoxPro este un limbaj de programare pentru care Microsoft a întrerupt suportul tehnic în 2007!)

Auditorii au constatat că problemele nu se limitau la indemnizațiile de hrană. Alte drepturi salariale, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă, concediile de odihnă și compensările aferente, erau prelucrate fie prin aplicația veche, fie manual. Acest mod de lucru sporea riscul apariției unor erori și afecta trasabilitatea operațiunilor.

Scutire de impozit pe venit fără documente justificative

O altă abatere constatată de Curtea de Conturi privește aplicarea unei scutiri de la plata impozitului pe venit pentru un salariat al Camerei Deputaților, în baza facilităților fiscale acordate persoanelor care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator. Scutirea a fost aplicată fără documentele justificative prevăzute de reglementările în vigoare, inclusiv fără actele necesare pentru dovedirea studiilor în domeniul informatic. Valoarea plății necuvenite a fost de 552 de lei. În aceeași măsură, obligațiile fiscale datorate bugetului de stat au fost diminuate cu această sumă.

Auditorii au recomandat corectarea obligațiilor fiscale prin depunerea declarațiilor rectificative, recuperarea banilor și modificarea procedurilor interne. Recomandările prevăd introducerea unei verificări documentare înainte de aplicarea facilităților fiscale, astfel încât acordarea scutirilor să fie susținută de actele cerute de lege.

Indemnizații pentru limită de vârstă achitate de două ori

O problemă distinctă identificată în evidențele Camerei Deputaților privește indemnizațiile pentru limită de vârstă stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.  Potrivit raportului, instituția a efectuat plățile pentru punerea în aplicare a hotărârilor, însă ulterior aceleași sume au fost executate silit din conturile sale disponibile în valută, prin intermediul birourilor executorilor judecătorești.

Valoarea indemnizațiilor achitate suplimentar a fost de 158.316 lei. La aceasta s-au adăugat diferențe de curs valutar de 9.440 de lei, rezultând o sumă totală de 167.756 de lei care figura, la 31 decembrie 2024, în contul contabil destinat decontărilor din operațiuni în curs de clarificare. Curtea de Conturi a constatat că sumele nu fuseseră evidențiate corespunzător drept creanțe de recuperat. Menținerea lor în contul respectiv afecta corectitudinea evidenței contabile și crea riscuri în ceea ce privește recuperarea banilor.

Raportul mai arată că, în timpul misiunii de audit, Camera Deputaților a inițiat demersuri pentru clarificarea situației și recuperarea sumelor, prin transmiterea documentației către compartimentul juridic în vederea promovării acțiunilor legale necesare.

Auditorii au recomandat recuperarea sumelor achitate suplimentar, inclusiv a dobânzilor și penalităților aplicabile, precum și verificarea creanțelor instituției pentru identificarea eventualelor probleme similare.

Diferențe de peste 1,7 miliarde de lei în evidența patrimoniului public

Cea mai mare diferență valorică menționată în raport privește evidența bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Camerei Deputaților.

La 31 decembrie 2024, valoarea acestor bunuri înregistrată în contabilitatea instituției era de 11.656.181.581 de lei, în timp ce inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului indica 9.938.090.932 de lei. Diferența calculată de auditorii Curții de Conturi se ridica la 1.718.090.649 de lei.

Potrivit raportului, neconcordanțele au apărut în principal ca urmare a reevaluării terenurilor și construcțiilor, precum și a preluării în administrare, în 2022, a unei construcții aferente bazei sportive realizate de Clubul Parlamentarilor Români „Ion Rațiu”. Operațiunile nu au fost urmate imediat de actualizarea inventarului centralizat.

Camera Deputaților a început demersurile de actualizare în 2024, iar procedura administrativă a fost finalizată, ulterior, prin Hotărârea Guvernului nr. 661 din 14 august 2025. Curtea de Conturi precizează că întârzierea a generat neconcordanțe temporare între evidența contabilă și inventarul centralizat, fără impact asupra situațiilor financiare ale instituției. Prin urmare, diferența de peste 1,7 miliarde de lei nu trebuie confundată cu o pagubă de aceeași valoare.

Teren și construcție înregistrate eronat în patrimoniul instituției

Separat de problema actualizării inventarului centralizat, auditorii au identificat în contabilitatea Camerei Deputaților două bunuri din domeniul public al statului care fuseseră înregistrate eronat în patrimoniul instituției. Este vorba despre un teren cu suprafața de 1.520 de metri pătrați, evaluat la 2.246.000 de lei, și o construcție de 560 de metri pătrați, evaluată la 1.828.347 de lei. Valoarea cumulată a celor două bunuri era de 4.074.347 de lei.

Potrivit raportului, terenul și construcția se află în administrarea Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, încă din 1992. În 2024, Camera Deputaților le-a înregistrat în propriul patrimoniu, deși nu deținea dreptul de administrare asupra acestora. Eroarea a condus la supraevaluarea activelor și a capitalurilor proprii ale instituției cu 4.074.347 de lei.

Curtea de Conturi a explicat că situația a fost favorizată de interpretarea eronată a statutului Camerei Deputaților de autoritate tutelară asupra regiei, precum și de necorelarea unor reglementări contabile și administrative.

Un sistem de control care nu a prevenit erorile

Constatările raportului indică deficiențe în organizarea activităților financiar-contabile, în utilizarea sistemelor informatice și în verificarea documentelor care justifică operațiunile financiare.

În cazul drepturilor salariale, utilizarea simultană a unor aplicații informatice diferite și introducerea manuală a datelor au permis efectuarea unor plăți necuvenite. În cazul facilității fiscale, lipsa unor verificări documentare suplimentare a permis acordarea unei scutiri fără îndeplinirea cerințelor de justificare. În ceea ce privește indemnizațiile achitate de două ori, deficiențele de comunicare dintre structurile economice și juridice au întârziat demersurile de recuperare.

Curtea de Conturi a formulat recomandări pentru corectarea evidențelor, recuperarea sumelor și îmbunătățirea procedurilor interne. Acestea vizează inclusiv utilizarea integrală a sistemului informatic PERSA și verificarea modului în care a fost implementată aplicația.

Raportul nu stabilește, prin constatările prezentate, existența unor fapte de corupție, însă documentează nereguli financiare, erori de evidență și deficiențe de control intern care au afectat modul de administrare a fondurilor și patrimoniului public.

Pe lângă valoarea fiecărei abateri, documentul evidențiază necesitatea unor mecanisme funcționale de verificare a plăților, a obligațiilor fiscale și a operațiunilor contabile într-o instituție care gestionează fonduri publice importante.

Ai informații care ar putea deveni o știre? Contactează-ne la: 0763835620, sau pe WhatsApp sau redactie@gazarul.ro

Te-ar putea interesa și:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.