Firmele din România au înregistrat, în septembrie 2026, refuzuri la plată prin instrumente de debit în valoare totală de aproximativ 315 milioane de lei, cu 11,7% mai mult decât în luna august. Deși suma este cu 83,3% mai mică decât nivelul excepțional de aproape 1,89 miliarde de lei consemnat în iulie, datele indică persistența dificultăților de plată în mediul de afaceri. Biletele la ordin continuă să domine statisticile, reprezentând aproape întreaga valoare a sumelor refuzate.
Potrivit unei analize realizate de platforma RisCo.ro pe baza datelor publicate de Banca Națională a României (BNR), în septembrie au fost înregistrate 4.304 refuzuri la plată prin instrumente de debit, față de 4.121 în august. Creșterea numărului de incidente a fost de aproximativ 4,4%, în timp ce valoarea totală a sumelor refuzate a avansat cu aproape 11,7%.
Diferența dintre evoluția numărului de incidente și cea a sumelor refuzate indică o creștere a valorii medii aferente unui refuz la plată. Calculată pe baza datelor disponibile, aceasta a urcat de la aproximativ 68.400 de lei în august la circa 73.200 de lei în septembrie, o majorare de aproximativ 7%. Acest indicator reprezintă o medie statistică și nu înseamnă că fiecare incident individual a implicat o sumă mai mare. Din totalul refuzurilor înregistrate în septembrie, 4.260 au fost asociate biletelor la ordin, iar 44 cecurilor. Biletele la ordin au reprezentat astfel aproximativ 99% din numărul incidentelor raportate de BNR.
În ceea ce privește valoarea sumelor refuzate, biletele la ordin au însumat aproximativ 310 milioane de lei, față de 279 de milioane de lei în august, ceea ce înseamnă o creștere de circa 11,1%. Cecurile au însumat 4,8 milioane de lei în septembrie, comparativ cu aproximativ 3 milioane de lei în august. Pe baza valorilor prezentate, creșterea aferentă cecurilor este de aproximativ 60%.
Sumele individuale sunt rotunjite, astfel că totalul de 310 milioane de lei aferent biletelor la ordin și cel de 4,8 milioane de lei aferent cecurilor însumează 314,8 milioane de lei, valoare rotunjită la 315 milioane de lei în totalul raportat.
De la recordul din iulie la creșterea din septembrie
Evoluția din ultimele luni arată fluctuații importante ale valorii refuzurilor la plată. În aprilie 2026, suma totală a fost de 248 de milioane de lei, în mai a urcat la 835 de milioane de lei, iar în iunie a coborât la 329 de milioane de lei. În iulie s-a înregistrat un vârf de 1,887 miliarde de lei, urmat de o scădere la 282 de milioane de lei în august și de o creștere la 315 milioane de lei în septembrie.
Prin comparație cu iulie, valoarea din septembrie este mai mică cu aproximativ 83,3%, dar datele nu indică faptul că dificultățile de plată au fost eliminate, ci doar că valoarea totală a refuzurilor a coborât puternic față de vârful din vară.
Potrivit datelor BNR citate în analiza RisCo.ro, suma aferentă incidentelor de plată majore s-a ridicat la aproximativ 185 de milioane de lei în septembrie. Această valoare reprezintă o categorie distinctă din statisticile incidentelor de plată și nu trebuie confundată cu totalul de 315 milioane de lei al sumelor refuzate prin instrumente de debit.
Biletele la ordin, principalul indicator al dificultăților de plată
Reprezentanții RisCo.ro atrag atenția că evoluția sumelor refuzate trebuie analizată atât prin prisma numărului de incidente, cât și a valorii acestora.
„Datele din septembrie arată o schimbare în ceea ce se întâmplă cu plățile dintre firme. Nu sunt mult mai multe refuzuri la plată, dar sunt mai mari. Problemele nu mai apar doar la firmele mici, cu sume mici, ci ajung și la tranzacții de valoare mai mare”, susțin reprezentanții platformei.
Biletul la ordin este utilizat frecvent în relațiile comerciale, inclusiv în tranzacțiile în care plata este amânată până la o anumită scadență. Emiterea unui asemenea instrument nu garantează însă că beneficiarul își va încasa banii. Dacă firma emitentă nu dispune de fondurile necesare la scadență, plata poate fi refuzată, iar consecințele se pot transmite către ceilalți parteneri comerciali.
Un furnizor care nu își încasează facturile poate ajunge, la rândul său, în dificultatea de a-și achita propriile obligații. În acest fel, problemele unei companii se pot propaga în lanț către furnizori, subcontractori și alți parteneri, afectând plata salariilor, achitarea facturilor și continuitatea activității economice.
„Biletul la ordin a ajuns aproape singurul instrument prin care se văd provocările pe care le întâmpină antreprenorii. Firmele îl folosesc ca garanție de plată, dar el funcționează doar dacă în cont sunt bani la scadență. Când tot mai multe bilete la ordin sunt refuzate, firmele nu mai reușesc să-și țină promisiunile de plată, iar efectul trece de la o firmă la alta. Furnizorul care nu își încasează banii devine, la rândul lui, un client care nu poate plăti”, explică reprezentanții RisCo.ro.
Comerțul și transporturile, printre domeniile expuse riscurilor
Datele analizate de RisCo.ro indică o concentrare a incidentelor la plată în anumite sectoare economice. Printre domeniile menționate se numără comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, comerțul cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor și tutunului, precum și transportul rutier de mărfuri și serviciile de mutare.
Sectorul transporturilor atrage atenția și prin evoluția insolvențelor. Potrivit datelor prezentate de RisCo.ro, în septembrie 2026, numărul insolvențelor din acest sector a crescut cu 73%.
Transportatorii sunt expuși unor presiuni financiare specifice: cheltuieli operaționale constante, costuri cu combustibilul, salarii și întreținerea flotei, în timp ce încasarea contravalorii serviciilor poate fi amânată. În asemenea condiții, întârzierile clienților pot afecta capacitatea companiilor de a-și onora propriile obligații.
„Septembrie este de obicei o lună în care activitatea revine după vară. Faptul că tocmai acum refuzurile cresc arată că multe companii intră în ultima parte a anului cu rezerve de bani mai mici decât ar avea nevoie. Pentru mediul de afaceri, mesajul este simplu: o promisiune de plată nu mai e suficientă. Contează cât de solid financiar este partenerul care o face”, afirmă reprezentanții RisCo.ro.
Aproape 8.000 de firme verificate într-o singură lună
Interesul companiilor pentru identificarea riscurilor comerciale este reflectat și de activitatea platformei RisCo.ro. În septembrie 2026, au fost generate aproximativ 40.000 de rapoarte privind clienți și incidente la plată, iar aproape 8.000 de firme distincte au fost verificate. Potrivit datelor furnizate de platformă, în aceeași lună au fost identificate 298 de incidente la plată, dintre care unul asociat unui cec.
Volumul verificărilor indică interesul firmelor pentru informații care le pot ajuta să evalueze riscurile asociate clienților, furnizorilor și colaboratorilor. Pentru companiile care vând cu plata la termen, cunoașterea situației financiare a partenerilor poate contribui la prevenirea unor pierderi și la gestionarea mai eficientă a fluxurilor de numerar.
Cum pot firmele să-și reducă riscurile financiare
Verificarea bonității partenerilor nu ar trebui să se limiteze la momentul semnării contractului. Situația financiară a unei companii se poate modifica pe parcursul colaborării, iar un client care își achită obligațiile la timp poate ajunge ulterior în dificultate. Analiza situațiilor financiare, a datoriilor, a incidentelor la plată și a eventualelor proceduri de insolvență sau executare silită poate oferi indicii utile privind capacitatea de plată a unui partener comercial.
La fel de importantă este monitorizarea continuă. Apariția unor datorii restante, a unor incidente la plată sau a unor proceduri judiciare relevante poate justifica reevaluarea condițiilor comerciale, în funcție de circumstanțe și de obligațiile contractuale existente.
Companiile își pot limita expunerea și prin stabilirea unor plafoane de credit comercial pentru clienți, adaptarea termenelor de plată la riscul identificat, solicitarea unor garanții adecvate și urmărirea atentă a facturilor scadente. Diversificarea portofoliului de clienți și menținerea unor rezerve de lichiditate pot reduce dependența de încasările de la un singur partener.
RisCo.ro pune la dispoziție un sistem de monitorizare automată a firmelor, care, potrivit platformei, urmărește peste 130.000 de companii și transmite notificări privind schimbări relevante, inclusiv proceduri de insolvență, executări silite, incidente la plată, datorii la bugetul de stat și modificări ale sediului social.
Serviciul este prezentat pe pagina dedicată de pe site-ul RisCo.ro.
Instrumentele de analiză financiară nu elimină complet riscul comercial și nici nu garantează că un partener își va îndeplini obligațiile. dar pot contribui la identificarea din timp a unor semnale de risc și la fundamentarea deciziilor comerciale.
Un semnal de prudență pentru finalul anului
Datele din septembrie arată o creștere a sumelor refuzate la plată față de august, dar și o scădere considerabilă față de nivelul excepțional înregistrat în iulie. Cele două evoluții trebuie prezentate împreună pentru a evita concluziile exagerate: statisticile indică o revenire lunară a valorii refuzurilor, nu o creștere continuă pe întreaga perioadă analizată.
Pe baza cifrelor disponibile, biletele la ordin au reprezentat aproximativ 99% din numărul refuzurilor raportate de BNR și circa 98,4% din valoarea totală a sumelor refuzate. Aceste ponderi confirmă predominanța instrumentului în statisticile lunii septembrie.
Datele privind refuzurile la plată provin din statisticile Băncii Naționale a României, prin Centrala Incidentelor de Plăți, pentru segmentul firmelor românești rezidente, iar informațiile privind verificările și incidentele identificate prin platformă provin din analizele interne RisCo.ro.
Pentru antreprenori, concluzia este una practică și evaluarea unui partener comercial nu trebuie să se oprească la momentul începerii colaborării. Într-un mediu în care dificultățile financiare ale unei companii se pot transmite rapid către furnizori și clienți, verificarea și monitorizarea comportamentului de plată pot contribui la protejarea fluxului de numerar și la menținerea stabilității afacerii.
Lasă un răspuns