ROMARM, între intermediere comercială și industrie integrată. Irineu Darău propune o reorganizare majoră a industriei de apărare

Economie, Politică| 19.10.2026| 458| 0| Virgil Rădulescu

Ministrul Economiei, Irineu Darău, propune reorganizarea ROMARM într-un holding industrial integrat, care să reunească filialele companiei în structuri specializate pe domenii de activitate, de la producția de armament și construcțiile navale până la cercetare. Inițiativa face parte dintr-un pachet de patru documente de politică publică, publicate de Ministerul Economiei, care vizează reformarea unor sectoare strategice ale economiei românești.

Propunerea de reorganizare a ROMARM pornește de la o constatare deloc măgulitoare pentru industria națională de apărare: compania funcționează în prezent mai degrabă ca un intermediar comercial decât ca o structură industrială capabilă să coordoneze eficient activitatea de producție. Potrivit analizei ministerului, participația ROMARM este mai mică de 20% în majoritatea filialelor sale, o situație care ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea societății-mamă de a exercita un control real și de a impune o strategie unitară.

Un holding industrial în locul unei structuri fragmentate

Modelul propus de Ministerul Economiei presupune transformarea ROMARM într-un holding industrial integrat, organizat pe clustere specializate, în funcție de domeniul de activitate. Producția de armament, construcțiile navale și cercetarea ar urma să fie grupate în structuri distincte, cu obiective și responsabilități clar definite. Noua arhitectură organizațională ar urma să fie administrată printr-un sistem dualist, format dintr-un consiliu de supraveghere și un directorat.

„Soluția pentru ROMARM este crearea unui holding industrial integrat, care să nu mai aibă 15 filiale disparate, să funcționeze în sistem dualist și să fie organizat pe clustere de activitate”, a declarat ministrul Economiei, Irineu Darău.

Dincolo de schimbarea organigramei, miza reformei este capacitatea statului de a coordona o industrie strategică, într-un moment în care securitatea regională și nevoia de consolidare a capacităților de apărare au devenit priorități europene.

O structură industrială integrată ar putea facilita coordonarea investițiilor, utilizarea mai eficientă a resurselor și dezvoltarea unor capacități de producție competitive. Totuși, rezultatele vor depinde de modul concret în care va fi implementată reforma, de clarificarea raporturilor dintre holding și filiale, de investițiile alocate și de capacitatea managerială a noii structuri.

Reorganizarea administrativă, în sine, nu garantează relansarea producției. Pentru ca reforma să producă efecte reale, va fi nevoie de obiective măsurabile, termene de implementare și mecanisme de control care să permită evaluarea rezultatelor.

Programul SAFE: verificarea angajamentelor industriale

Un al doilea document de politică publică vizează monitorizarea contribuției industriale și a obligațiilor privind localizarea producției în România în cadrul programului SAFE.

Ministerul propune verificarea respectării angajamentelor asumate prin acordurile de cooperare industrială, astfel încât participarea României la programele de înzestrare și cooperare din domeniul apărării să genereze beneficii economice și industriale concrete.

Problema este una importantă pentru dezvoltarea industriei naționale: contractele din domeniul apărării nu ar trebui evaluate exclusiv prin prisma echipamentelor achiziționate, ci și în funcție de capacitățile de producție dezvoltate în țară, de transferul de tehnologie și de implicarea companiilor românești.

Verificarea angajamentelor de localizare a producției ar putea contribui la o mai bună supraveghere a obligațiilor asumate de partenerii industriali. Eficiența acestui mecanism va depinde însă de existența unor criterii clare de evaluare și de aplicarea efectivă a prevederilor contractuale.

Grafitul de la Baia de Fier, miză pentru reducerea dependenței de importuri

Al treilea document se referă la resursele minerale și la necesitatea reducerii dependenței României de importuri. Printre proiectele evidențiate de minister se numără investiția de peste 198 de milioane de euro pentru extracția și procesarea grafitului la Baia de Fier, în județul Gorj. Materialul obținut este destinat utilizării în industria bateriilor, un sector cu importanță strategică pentru tranziția energetică și dezvoltarea tehnologiilor moderne.

Valorificarea resurselor minerale interne ar putea contribui la consolidarea lanțurilor de aprovizionare și la reducerea vulnerabilității în fața întreruperilor de pe piețele internaționale.

Dar între identificarea unei resurse și dezvoltarea unei industrii competitive există o diferență considerabilă. Pentru ca investiția să genereze beneficii durabile, vor conta capacitatea efectivă de extracție și procesare, accesul la tehnologie, viabilitatea economică a proiectului și existența unor piețe de desfacere.

În acest context, provocarea autorităților este să transforme potențialul geologic într-o activitate industrială funcțională, capabilă să creeze valoare adăugată în România.

Turismul, în căutarea unei formule instituționale eficiente

Cel de-al patrulea document analizează variantele de organizare și finanțare a unei Organizații Naționale de Management al Destinației, structură care ar urma să promoveze turismul României. Ministerul ia în calcul mai multe formule instituționale precum o asociație de utilitate publică, un fond public cu gestiune delegată sau o instituție publică de interes național.

Alegerea modelului va trebui să țină cont de modul de finanțare, de responsabilitățile instituției și de capacitatea acesteia de a coordona promovarea turistică a României pe piețele interne și internaționale.

O asemenea structură ar putea contribui la o promovare mai coerentă a destinațiilor românești, însă eficiența sa va depinde de bugetul disponibil, de colaborarea cu autoritățile locale și operatorii din turism și de existența unei strategii de promovare cu obiective concrete.

Patru propuneri, o singură provocare, trecerea de la planuri la rezultate

Cele patru documente publicate de Ministerul Economiei abordează domenii diferite, dar au un obiectiv comun, anume îmbunătățirea modului în care statul organizează, finanțează și supraveghează activități cu importanță strategică pentru economie.

Reorganizarea ROMARM, monitorizarea obligațiilor industriale din programul SAFE, valorificarea resurselor minerale și crearea unei structuri naționale pentru promovarea turismului sunt propuneri care pot deschide calea unor schimbări importante.

Deocamdată, însă, documentele reprezintă propuneri de reformă care urmează să fie dezbătute. Publicarea lor nu înseamnă că măsurile au fost deja adoptate sau că implementarea a început.

Etapa următoare va fi decisivă, cu consultările, stabilirea soluțiilor finale, identificarea resurselor financiare și asumarea unor termene clare. În lipsa acestor elemente, chiar și cele mai ambițioase planuri riscă să rămână simple exerciții de reorganizare pe hârtie.

Pentru industria de apărare, în special, miza depășește eficiența administrativă. România are nevoie de capacități industriale funcționale, de investiții și de o strategie care să transforme companiile de stat din structuri fragmentate în actori capabili să producă și să livreze competitiv.

Cele patru documente sunt disponibile pe site-ul Ministerului Economiei și reprezintă punctul de plecare pentru dezbaterea unor reforme ale căror rezultate vor putea fi evaluate abia după adoptarea și aplicarea măsurilor propuse.

Ai informații care ar putea deveni o știre? Contactează-ne la: 0763835620, sau pe WhatsApp sau redactie@gazarul.ro

Te-ar putea interesa și:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.