O presupusă rețea de firme ar fi construit un mecanism financiar bazat pe facturi pentru operațiuni fictive sau supraevaluate, transferuri succesive de bani și retrageri în numerar, cu scopul de a diminua obligațiile fiscale și de a ascunde proveniența fondurilor. Bilanțul anchetei, în urma unor percheziții, un prejudiciu adus bugetului de stat de peste 16,6 milioane de lei și pierderi de aproape 38,7 milioane de lei pentru societățile comerciale implicate. Șapte persoane au fost reținute, iar alte trei au fost plasate sub control judiciar, în urma celor 48 de percheziții desfășurate în București și în șase județe, inclusiv Prahova.
În timp ce statul își caută banii pentru investiții, spitale și infrastructură, procurorii DIICOT investighează un mecanism prin care zeci de milioane de lei ar fi fost plimbate între societăți comerciale, în spatele unor operațiuni economice care, potrivit anchetatorilor, nu ar fi avut corespondent în realitate.
Joi, 15 octombrie, polițiștii și procurorii au efectuat 48 de percheziții domiciliare în București și în județele Iași, Giurgiu, Prahova, Maramureș, Dâmbovița și Ilfov, într-un dosar penal care vizează constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, delapidare, folosirea cu rea-credință a creditului societății și spălare a banilor.
La finalul operațiunii, șapte persoane, cinci bărbați și două femei, au fost reținute, iar alte trei, doi bărbați și o femeie, au fost plasate sub control judiciar. Potrivit informațiilor transmise de IPJ Iași, procurorii urmau să sesizeze judecătorul de drepturi și libertăți cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile a persoanelor reținute.

Ancheta vizează activități presupus infracționale desfășurate în perioada 2023-2025, interval pentru care a fost calculat, până în prezent, prejudiciul fiscal.
Facturi pentru operațiuni care ar fi existat doar pe hârtie
Potrivit anchetatorilor, membrii grupului ar fi acționat coordonat, fiecare având un rol distinct în mecanismul investigat. Activitatea ar fi fost împărțită între identificarea societăților comerciale folosite în circuit, emiterea și înregistrarea documentelor justificative, efectuarea transferurilor bancare și retragerea ulterioară a banilor în numerar.

Schema ar fi funcționat prin emiterea și înregistrarea succesivă a unor facturi aferente unor operațiuni comerciale fictive sau supraevaluate, în special în domeniul lucrărilor de construcții. Pentru ca tranzacțiile să pară legitime, ar fi fost utilizate documente specifice activităților din construcții, precum situații de lucrări, procese-verbale de recepție și alte înscrisuri menite să justifice, cel puțin formal, prestările de servicii și achizițiile declarate.
În realitate, susțin anchetatorii, aceste documente ar fi permis unor societăți să înregistreze cheltuieli fără o justificare economică reală, să deducă nelegal TVA și să diminueze impozitul pe profit datorat statului.
Mecanismul ar fi avut și o a doua funcție prin justificarea unor ieșiri de numerar care nu ar fi corespuns unor activități economice efective. Cu alte cuvinte, ancheta descrie un circuit în care documentele contabile ar fi fost folosite pentru a crea aparența unor tranzacții legale, în timp ce banii erau transferați între firme și, ulterior, retrași în numerar.

Firme fără angajați, dar cu tranzacții de milioane
Unul dintre elementele care au atras atenția anchetatorilor este discrepanța dintre volumul tranzacțiilor declarate și capacitatea economică a unor societăți implicate. Potrivit informațiilor din anchetă, multe dintre aceste firme nu ar fi avut angajați, capacitatea economică necesară sau relații comerciale externe relevante pentru a susține volumul operațiunilor înregistrate.
Cu toate acestea, ele ar fi fost utilizate în circuitul tranzacțional pentru a fragmenta traseul banilor și pentru a crea impresia unor relații comerciale legitime. Într-un asemenea mecanism, fiecare firmă poate apărea în documente drept furnizor sau beneficiar al unor servicii, iar transferurile succesive pot îngreuna identificarea originii și destinației finale a fondurilor.

Anchetatorii susțin că sumele transferate între societățile implicate ar fi fost redistribuite prin mai multe entități comerciale, după care ar fi fost retrase în numerar, cu scopul de a scoate banii din circuitul bancar și de a disimula proveniența acestora.
Dacă acuzațiile vor fi confirmate prin probele administrate în dosar, prejudiciul nu se limitează la obligațiile fiscale neachitate, ci privește și banii scoși din societățile comerciale prin intermediul unor operațiuni considerate fictive.
Peste 16,6 milioane de lei, prejudiciu pentru bugetul de stat
Cifrele comunicate de anchetatori indică un prejudiciu fiscal de cel puțin 16.665.844 de lei, calculat pentru perioada 2023-2025. Din această sumă, 9.067.303 lei reprezintă TVA, respectiv 7.598.538 de lei reprezintă impozit pe profit.

Este vorba despre prejudiciul stabilit până în prezent, ceea ce înseamnă că investigațiile și verificările financiare ar putea aduce noi clarificări asupra dimensiunii operațiunilor cercetate. La această sumă se adaugă un prejudiciu distinct, estimat la cel puțin 38.729.358 de lei, cauzat societăților comerciale, potrivit anchetatorilor.
Acest al doilea cuantum reprezintă diferența dintre suma totală plătită în contrapartida operațiunilor considerate fictive și valoarea obligațiilor fiscale rezultate din evaziunea fiscală, pentru aceeași perioadă.
Dimensiunea financiară a dosarului ridică întrebări importante despre modul în care au fost verificate tranzacțiile, despre circuitul documentelor contabile și despre capacitatea societăților implicate de a justifica economic sumele înregistrate.
Bani în numerar, carduri bancare și mașini de lux
Perchezițiile au scos la iveală sume importante de bani și numeroase obiecte pe care anchetatorii le consideră relevante pentru dosar. Au fost ridicate 374.188 de lei, 32.715 euro și 9.970 de dolari americani, alături de înscrisuri contabile și ștampile ale societăților comerciale.
Anchetatorii au mai ridicat telefoane mobile, laptopuri, o tabletă, stick-uri de memorie, token-uri pentru semnături electronice și hard disk-uri, dispozitive care ar putea conține informații despre operațiunile financiare, documentele utilizate și relațiile dintre persoanele cercetate.
În cadrul acțiunii au fost descoperite și două ceasuri de lux, precum și 30 de carduri bancare. Un alt element important îl reprezintă cele cinci autoturisme de lux indisponibilizate, a căror valoare totală depășește 500.000 de euro.
Zece persoane, vizate de măsuri preventive
După efectuarea perchezițiilor, șapte persoane au fost reținute, iar alte trei au fost plasate sub control judiciar. Audierile s-au desfășurat la sediul Serviciului Teritorial Iași al DIICOT. Potrivit informațiilor comunicate de autorități, procurorii urmau să solicite arestarea preventivă pentru 30 de zile a persoanelor reținute.
Acțiunea a beneficiat de sprijinul structurilor de combatere a criminalității organizate din București și Ploiești, al serviciilor de profil din Giurgiu, Ilfov, Dâmbovița și Maramureș, precum și al polițiștilor specializați în investigarea criminalității economice și al mai multor structuri ale Jandarmeriei.
Ancheta urmează să stabilească responsabilitatea fiecărei persoane, rolul societăților comerciale folosite în circuit și traseul sumelor de bani transferate între acestea.
Până la clarificarea tuturor împrejurărilor, acuzațiile formulate în dosar trebuie privite în limitele stadiului actual al cercetărilor, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Deocamdată, anchetatorii au ridicat documente, dispozitive electronice, bani și bunuri de valoare. Urmează demonstrarea mecanismului, identificarea beneficiarilor și stabilirea răspunderii penale pentru fiecare dintre persoanele implicate, în măsura în care probele vor susține acuzațiile.
Pentru că, într-un dosar de asemenea dimensiuni, nu primează numai doar câți bani au fost trecuți prin circuitul investigat, ci cine a beneficiat de ei și dacă prejudiciile calculate vor putea fi recuperate.
Lasă un răspuns