România face un nou pas spre una dintre cele mai importante investiții rutiere din istoria sa. Ambele galerii ale tunelului Boița 1, parte a Autostrăzii Sibiu-Pitești, au fost străpunse, deschizând drumul către continuarea lucrărilor pe unul dintre cele mai dificile tronsoane de infrastructură din țară. Bucuria progresului din munți este însă umbrită de întârzieri administrative, căci în lipsa documentelor de mediu și a autorizațiilor de construire pentru întregul șantier, constructorii pot executa doar aproximativ 45% din lucrările prevăzute în contract.
Carpații nu mai sunt doar o barieră geografică în calea marilor proiecte de infrastructură. Încet, cu excavatoare, utilaje grele și sute de muncitori, muntele începe să cedeze în fața unuia dintre cele mai ambițioase proiecte rutiere ale României: Autostrada Sibiu–Pitești, parte a coridorului european de transport care va lega mai eficient Transilvania de sudul țării și de rețeaua rutieră europeană.
Duminică, constructorii au străpuns și cea de-a doua galerie a tunelului Boița 1, de pe secțiunea 2 Boița-Cornetu. Anunțul a fost făcut de Cristian Pistol, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Cea de-a doua galerie are o lungime de 264 de metri, în timp ce prima, de 247 de metri, fusese străpunsă la 20 iulie 2026. Prin finalizarea acestor operațiuni, ambele galerii ale tunelului Boița 1 au fost excavate pe întreaga lungime prevăzută.
Lucrările sunt executate de asocierea constructorilor turci Mapa-Cengiz, responsabilă de realizarea acestei secțiuni dificile a autostrăzii.
Trei tuneluri în lucru, sute de muncitori și un munte de provocări
Străpungerea tunelului Boița 1 reprezintă un progres important, dar nu înseamnă că acesta este gata pentru circulație. Urmează realizarea cămășuielii interioare a celor două galerii, etapă esențială pentru finalizarea structurii și pregătirea tunelului pentru exploatare.
În prezent, stadiul fizic al lucrărilor la Boița 1 a ajuns la 45,11%. Pe șantierul secțiunii Boița-Cornetu se lucrează și la alte două tuneluri care ilustrează dificultatea tehnică a proiectului. Tunelul Balota, cu o lungime de aproximativ 500 de metri, se află în etapa excavațiilor și a realizării cămășuielii exterioare. Stadiul fizic al lucrărilor este de 13,69%. În cazul tunelului Robești, lung de aproximativ 900 de metri, ambele galerii au fost deja străpunse. Constructorii lucrează în prezent la hidroizolație și la căptușeala interioară, iar stadiul fizic a ajuns la 39,48%.
Potrivit datelor comunicate de șeful CNAIR, pe întregul șantier al secțiunii 2 sunt mobilizați 708 muncitori și 162 de utilaje. Cu toate acestea, stadiul fizic general al lucrărilor este de aproximativ 16%. Cifrele arată dimensiunea efortului necesar pentru traversarea zonei montane, dar și distanța care mai trebuie parcursă până la finalizarea proiectului.
Șapte tuneluri într-o zonă în care autostrada trebuie să învingă muntele
Secțiunea Boița-Cornetu are o lungime de 31,33 de kilometri și este una dintre cele mai dificile porțiuni ale Autostrăzii Sibiu–Pitești. Traseul presupune construirea a șapte tuneluri, precum și realizarea unor viaducte, a terasamentelor și a lucrărilor de consolidare necesare traversării reliefului accidentat.
Pentru execuția tunelurilor este utilizată Noua Metodă Austriacă de Tunelare, cunoscută sub acronimul NATM. Tehnologia presupune folosirea rezistenței naturale a masivului stâncos pentru susținerea excavației, prin operațiuni precum torcretarea, bulonarea și stabilizarea rocii.
Este o metodă adaptată condițiilor geologice dificile, în care fiecare etapă trebuie corelată cu particularitățile terenului. Într-o asemenea zonă, construirea unei autostrăzi nu înseamnă doar turnarea asfaltului, ci și lucrări inginerești complexe, desfășurate în condiții care impun monitorizare și intervenții permanente.
Paradoxul autostrăzii… constructorii lucrează, dar nu pot deschide toate fronturile
Progresul înregistrat la tuneluri este umbrit de faptul că proiectul se confruntă cu o problemă administrativă care limitează ritmul lucrărilor. Potrivit CNAIR, în lipsa acordului de mediu revizuit și a autorizațiilor de construire pentru întregul șantier, constructorii pot executa doar aproximativ 45% din totalul lucrărilor prevăzute în contract.
Compania a depus documentația necesară la Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) la 12 august 2026. Până la obținerea documentelor necesare, activitățile sunt concentrate asupra tunelurilor, viaductelor, terasamentelor și lucrărilor de consolidare pentru sectoarele care beneficiază deja de autorizație de construire.
Astfel, chiar dacă pe șantier sunt mobilizați sute de oameni și peste o sută de utilaje, capacitatea de lucru rămâne limitată de documentele administrative necesare pentru continuarea investiției pe întreaga suprafață a traseului.
Este una dintre problemele recurente ale marilor proiecte de infrastructură din România, atunci când mobilizarea constructorilor și existența finanțării nu sunt suficiente dacă toate condițiile legale pentru desfășurarea lucrărilor nu sunt îndeplinite la timp.
Rămâne de văzut cât de repede vor fi soluționate aceste blocaje și în ce măsură progresul tehnic din teren va putea fi transformat într-un ritm susținut de execuție.
O investiție de miliarde pentru legătura dintre Transilvania și sudul țării
Contractul pentru secțiunea Boița-Cornetu are o valoare de 4,25 miliarde de lei, fără TVA, și este finanțat prin Programul Transport. Scopul depășește valoarea contractului sau performanța constructorilor pe un anumit tronson. Autostrada Sibiu-Pitești este importantă pentru conectarea mai eficientă a centrului țării cu sudul României și pentru îmbunătățirea legăturilor rutiere către coridoarele europene de transport.
Finalizarea întregului proiect ar permite circulația pe autostradă între Sibiu și Pitești, reducând dependența de actualele rute naționale și de sectoarele de drum care traversează zone montane și văi înguste.
Pentru Valea Oltului, una dintre cele mai importante axe rutiere dintre Transilvania și Muntenia, dezvoltarea acestei legături are o semnificație strategică. Traficul de tranzit și transportul de marfă ar putea beneficia de o infrastructură modernă, iar deplasările între regiunile istorice ale țării ar deveni mai eficiente.
Un pas înainte, dar drumul este încă lung
Străpungerea ambelor galerii ale tunelului Boița 1 este o veste bună pentru un proiect așteptat de ani de zile. Este o dovadă concretă că lucrările avansează și că traversarea Carpaților prin infrastructură rutieră de mare viteză devine, treptat, o realitate.
Dar între un tunel străpuns și o autostradă dată în trafic există încă multe etape: consolidări, hidroizolații, căptușeli interioare, lucrări la structuri, instalații și amenajări rutiere, toate însoțite de verificări și proceduri tehnice. La acestea se adaugă obligația autorităților de a asigura documentația și autorizațiile necesare pentru desfășurarea lucrărilor fără întreruperi administrative.
România poate marca, așadar, un nou progres în lupta cu relieful care i-a îngreunat dintotdeauna marile proiecte de infrastructură. Întrebarea este dacă instituțiile statului vor reuși să țină pasul cu constructorii. Pentru că străpungerea muntelui este o performanță inginerească. Transformarea ei într-o autostradă funcțională, la timp, rămâne un test de seriozitate pentru întreaga administrație.
Lasă un răspuns