Cercetările arheologice au fost reluate în situl de la Gherăseni-Grindul Cremenea, din județul Buzău, loc devenit cunoscut în lumea arheologică după descoperirea unei diademe datate în secolul al V-lea d.Hr., asociată unui mormânt atribuit unei femei cu craniul alungit. La campania din acest an participă și specialiști ai Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova.
Echipa coordonată de Muzeul Județean Buzău desfășoară cercetările în colaborare cu specialiști de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Facultatea de Geografie a Universității din București.
Obiectivul campaniei este identificarea unor noi urme de locuire și a unor structuri care să permită o mai bună înțelegere a comunităților care au trăit în zona Luncii Călmățuiului și a modului în care acestea s-au adaptat mediului de-a lungul timpului.
Potrivit directorului Muzeului Județean Buzău, Daniel Costache, cercetările de la Gherăseni sunt importante pentru reconstituirea modelelor de locuire din perioadele preistorice și istorice. Situl are o particularitate aparte, fiind amplasat într-o zonă inundabilă a Câmpiei, ceea ce oferă cercetătorilor posibilitatea de a analiza forme de locuire diferite de cele întâlnite în alte regiuni.
„Scopul acestei campanii este de a obține noi informații despre locuirea din preistorie, din Lunca Călmățuiului. În campania din acest an ne propunem să identificăm noi urme de locuire, noi structuri”, a declarat Daniel Costache pentru AGERPRES.
Situl de la Gherăseni-Grindul Cremenea are însă o importanță deosebită și prin descoperirile făcute în trecut. Primele cercetări sistematice au fost efectuate între 1961 și 1965, iar investigațiile au fost reluate în perioada 1989-2008.
Una dintre cele mai importante descoperiri este mormântul supranumit „al Prințesei”, în care a fost identificat un craniu cu o formă alungită și o diademă atribuită perioadei hunice. Piesa este inclusă în categoria juridică „Tezaur Național” și a făcut obiectul mai multor studii și expoziții, atât în România, cât și în străinătate.
Descoperirea de la Gherăseni este cu atât mai importantă cu cât mormântul „Prințesei” nu conținea doar celebra diademă, ci și alte obiecte considerate indicii ale statutului social deosebit al persoanei înhumate. Printre acestea se afla și o oglindă, un obiect considerat rar în descoperirile arheologice din această zonă.
Mormântul a fost identificat în primăvara anului 1965, întâmplător, de doi localnici care își arau terenul agricol. Craniul alungit al femeii este pus în legătură cu practica deformării craniene întâlnită la unele populații hunice, care au trecut și prin această regiune pentru o perioadă relativ scurtă. Piesa de podoabă descoperită în mormânt, alături de celelalte obiecte funerare, a contribuit la transformarea descoperirii într-unul dintre exponatele reprezentative ale Muzeului Județean Buzău.
„Aici a fost descoperită una dintre foarte puținele diademe hunice, cunoscută sub numele de diadema de la Gherăseni, care face parte din categoria juridică «Tezaur Național». A fost descoperită întâmplător cu ocazia unor lucrări agricole în anii ’60, este vorba de acel mormânt al «Prințesei» cu craniul alungit, care avea acea diademă”, a explicat directorul Muzeului Județean Buzău.
Situl păstrează însă urme aparținând unor perioade diferite, cercetătorii menționând vestigii medievale, dar și vestigii din perioada neo-eneolitică. Tocmai această succesiune de locuiri face ca cercetarea arheologică să poată oferi informații despre evoluția comunităților care au ocupat zona de-a lungul timpului.

Pentru campania din 2026, programată să se desfășoare pe parcursul a aproximativ două săptămâni, arheologii vor combina metodele clasice de cercetare cu tehnici moderne. Săpăturile arheologice vor fi completate de prospecțiuni magnetometrice și analiza modelului digital al terenului, iar materialele descoperite vor putea fi supuse unor investigații specializate, inclusiv datări cu radiocarbon și analize antropologice și arheozoologice.
Participarea specialiștilor Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova la această campanie plasează instituția prahoveană într-un proiect de cercetare interdisciplinară dedicat unuia dintre siturile arheologice importante din sud-estul României. Pentru Muzeul din Prahova, colaborarea reprezintă și o oportunitate de valorificare a expertizei specialiștilor săi într-un proiect care urmărește să completeze informațiile existente despre locuirea umană din zona Luncii Călmățuiului.
„Realizata dintr-un miez de bronz acoperit cu o foita subtire de aur decorata cu pietre semipretioase (almandine) de diverse forme prin tehnica à cabochon, diadema este una tipica pentru asa-numitul stil policrom.

Desi de dimensiuni relativ reduse (19,5 x 4,5 cm), ceea ce atrage atentia privitorului este modul în care a fost ornamentata suprafata vizibila a piesei. Decorata cu 143 de almandine cu forme diferite (dreptunghiulare, triunghiulare, alungite), dispuse în patru siruri paralele si fixate în casete proprii, avea partea centrala marcata prin prezenta unei almandine convexe de dimensiuni mai mari, de forma rotunda si dedesubtul ei un grupaj de patru pietre triunghiulare dispuse în jurul uneia rombice. Marginile diademei erau marcate prin doua, respectiv trei siruri perlate, lucrate prin presare de pe revers. În cele patru colturi si la mijlocul laturii de sus se aflau cinci orificii care, probabil, au folosit la prinderea piesei pe un capison”, se arată în prezentarea obiectului expus la Muzeul Județean Buzău.
Lasă un răspuns