Proiectul de lege a partidelor politice – un atentat la democrația constituțională

​Știu că, atunci când aud de partide politice, cetățenii manifestă o tendință de respingere; cu toate acestea, partidele sunt entități juridice care contribuie la definirea și exprimarea voinței politice a cetățenilor. Partidele politice participă la formarea autorităților reprezentative, naționale și locale, desemnând candidați în alegeri care primesc votul de încredere din partea cetățenilor.

Partidele politice se constituie în temeiul dreptului constituțional la asociere, prevăzut de art. 40 din Constituție, acestea fiind primele structuri asociative enumerate de textul constituțional în care cetățenii se pot asocia în mod liber. Lor li se adaugă sindicatele, patronatele și alte forme de asociere.

​Articolul 1 alineatul (3) din Constituție include pluralismul politic în categoria valorilor supreme, alături de dreptate, demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, precum și libera dezvoltare a personalității umane.

​În completare, art. 8 din Constituție, având denumirea marginală „Pluralismul și partidele politice”, subliniază importanța pluralismului – în general – și a celui politic – în special – în societatea românească, atribuindu-i o dublă calitate: de condiție a democrației constituționale și de garanție a acesteia.

Ca valoare supremă, pluralismul politic nu poate fi afectat de o eventuală revizuire a Constituției, art. 152 stabilind că acesta nu poate forma obiectul revizuirii.

​Toate aceste dispoziții constituționale, cu valoare de principiu, conturează statutul constituțional al partidelor politice și evidențiază importanța pluralismului politic într-un regim democratic.

​Partidele politice sunt structuri asociative ale cetățenilor, nu ale statului, fiind cele mai importante structuri de acest tip, având în vedere modul lor de reglementare la nivel constituțional și misiunea pe care o îndeplinesc în arhitectura constituțională românească. Dezvoltarea statutului constituțional al partidelor se face prin lege organică.

Proiectul de lege a partidelor politice propus de Autoritatea Electorală Permanentă constituie un regres în materie și, în forma actuală, va afecta considerabil pluralismul politic.

​De la înființare și desființare până la obligațiile multiple și regimul sancționator, toate dispozițiile legale inhibă pluralismul politic, în loc să îl încurajeze.

​Dacă în prezent trei cetățeni cu drept de vot au dreptul să înființeze un partid politic, proiectul propus instituie obligația unui număr minim de 100 de cetățeni, fără a exista o justificare obiectivă a acestei soluții legislative.

​De asemenea, înființarea unui partid politic nu mai este de competența instanței de judecată (Tribunalul București), ci a Autorității Electorale Permanente, un organism administrativ autonom a cărui conducere este numită politic. În mod similar, desființarea unui partid politic intră în competența AEP, și nu a instanței, ca până acum.

Ca element de comparație: dacă la nivelul administrației publice locale s-a renunțat la validarea mandatelor aleșilor de către un organism administrativ – operațiunea fiind transferată, prin Codul Administrativ, în competența instanței de judecată pentru a se evita politizarea deciziei, tergiversarea procedurii sau chiar invalidarea fără temei legal –, proiectul noii legi a partidelor politice transferă atribuțiile privind înființarea, desființarea, reorganizarea sau modificarea documentelor de bază de la instanța de judecată către o autoritate administrativă cu conducere numită politic.

​Un asemenea cadru legal reprezintă o invitație deschisă adresată oricărui guvernant de a se folosi de un organism administrativ pentru a elimina partidele politice concurente.

Mai mult, termenele scurte de conformare, regulile privind organizarea internă (incompatibile cu principiul autonomiei), noile condiții de înființare (care generează cheltuieli suplimentare atât pentru cetățenii interesați să se asocieze, cât și pentru partidele existente), obligațiile suplimentare impuse partidelor politice (fără a face nicio distincție între formațiunile subvenționate de la bugetul de stat și majoritatea partidelor care se finanțează exclusiv din contribuțiile membrilor), precum și sancțiunile pecuniare exorbitante prin raportare la gradul de pericol (care încalcă principiul proporționalității și afectează însăși esența dreptului de asociere) reflectă un regres evident și o tendință de normare exagerată, cu efecte negative asupra vieții de partid, a liberei asocieri a cetățenilor și a pluralismului politic.

​Chiar în cuprinsul expunerii de motive care însoțește proiectul de lege se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, instanțe care evidențiază importanța pluralismului politic și necesitatea unui cadru normativ stimulator, nu demotivant.

​La toate acestea se adaugă schimbarea statutului juridic al partidului din persoană juridică de drept public în persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, fără a fi evidențiate însă implicațiile reale ale acestei modificări de statut.