Un concurs pentru conducerea Regiei Autonome de Servicii Publice Ploiești, transformat într-un scandal public înainte ca legalitatea procedurii să fie lămurită de instanță, revine în atenție după hotărârea Tribunalului Prahova din 1 octombrie 2026. Judecătorii au anulat decizia prin care Consiliul de Administrație al RASP desființase selecția pentru funcția de director general, respingând însă solicitarea de continuare obligatorie a vechiului concurs. Un caz care readuce în discuție modul în care administrația locală gestionează procedurile de selecție, despre responsabilitatea celor care adoptă decizii administrative și despre prejudiciul de imagine produs unui candidat înaintea unei soluții judecătorești.
În toamna anului trecut, numele lui Ionuț Ciprian Crețu a ajuns în centrul unei controverse publice după ce s-a aflat că acesta, în calitate de membru al Consiliului de Administrație al RASP Ploiești, participase la aprobarea condițiilor de selecție pentru funcția de director general, pentru care urma să candideze.
Crețu nu a susținut că statutul de administrator îi conferă un drept automat la conducerea regiei, ci a invocat cadrul legal care permite administratorilor să candideze pentru funcții executive, cu respectarea procedurii de selecție. În declarațiile acordate presei în 2025, acesta a explicat că a participat la stabilirea documentației alături de ceilalți membri ai structurilor implicate și că, după depunerea candidaturii, s-a retras din funcția de președinte al Comitetului de Nominalizare și Remunerare, precum și din comitet.
Candidatura a fost depusă la 15 septembrie 2025, iar demisia din funcția de președinte și membru al comitetului a intervenit la 16 septembrie. Totodată, selecția implica un expert independent, iar condițiile de eligibilitate fuseseră stabilite în cadrul procedurii de către membrii comitetului împreună cu acesta. Desigur, aceste aspecte nu eliminau automat orice posibilă problemă de imparțialitate, dar nici nu justificau transformarea unei suspiciuni într-o culpă deja stabilită.
În acest context, anularea concursului prin Decizia CA nr. 34 din 2 octombrie 2025 a devenit obiectul unui litigiu. Ionuț Crețu a contestat actul administrativ, solicitând atât anularea acestuia, cât și obligarea regiei să reia și să continue procedura inițială de selecție până la numirea directorului.
La 1 octombrie 2026, Tribunalul Prahova a pronunțat Hotărârea nr. 1924/2026, în dosarul nr. 3483/105/2025, admițând în parte cererea reclamantului.
Astfel, instanța a anulat Decizia Consiliului de Administrație al RASP Ploiești nr. 34/02.10.2025, prin care fusese anulată procedura de selecție pentru funcția de director, dar a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea regiei la reluarea și continuarea procedurii inițiale până la numirea directorului.
În relatările publicate în octombrie 2025, accentul a căzut pe faptul că Ionuț Crețu ar fi participat la stabilirea unor criterii pe care le îndeplinea și el. S-a vorbit despre un posibil conflict de interese, despre oportunitatea candidaturii și despre salariul anual de 153.653 de lei aferent funcției de director general. Informații care au alimentat controversa, dar nu puteau substitui analiza legalității actului administrativ prin care concursul a fost anulat.
De altfel, chiar poziția exprimată, la vremea respectivă, de Primăria Ploiești indica necesitatea unei expertize juridico-procedurale și a clarificării eventualelor vicii de legalitate, în locul unei concluzii definitive formulate înaintea verificărilor.
Într-un caz în care un candidat este prezentat public drept beneficiarul unor condiții pe care le-ar fi stabilit în interes propriu, efectul reputațional este imediat. O eventuală reparație judiciară, venită după un an, nu șterge automat etichetele și suspiciunile care au circulat între timp.
Totodată, nu este lipsit de relevanță că, la 29 ianuarie 2026, Consiliul Local Ploiești a aprobat achiziționarea de servicii juridice externe pentru reprezentarea RASP în litigiul cu Ionuț Crețu. În paralel, RASP a publicat în decembrie 2025 un nou anunț de selecție pentru funcția de director. Existența unei noi proceduri face necesară clarificarea raportului dintre aceasta, hotărârea Tribunalului și situația juridică a vechii selecții.
În fond, cazul Ionuț Crețu nu mai poate fi redus la formula comodă a candidatului care și-ar fi votat propriile condiții. După hotărârea Tribunalului Prahova, discuția trebuie să includă și cum a fost posibil ca o decizie de anulare a concursului să fie adoptată, apărată și susținută în instanță, pentru ca ulterior să fie anulată de judecători.
Ionuț Crețu nu a obținut prin această hotărâre funcția de director, dar a obținut anularea actului administrativ prin care procedura fusese desființată. Într-un stat de drept, această diferență trebuie respectată la fel de riguros ca prezumția de legalitate pe care administrația o invocă atunci când își justifică propriile decizii. Pentru că, înainte de a judeca un candidat, instituțiile trebuie să se asigure că propriile lor hotărâri rezistă în fața legii. Și, atunci când nu rezistă, responsabilitatea nu poate fi transferată celui care a apelat la justiție.
Schimbări în Codul Rutier. Cu cât mai poți depăși viteza legală fără să fii amendat
Harta județelor din România, cele mai afectate în caz de cutremur
Sistemul național de supraveghere rutieră a intrat în funcțiune pe DN1, autostrăzi și marile bulevarde din Capitală
Din august se schimbă regulile pentru eliberarea buletinelor. Cartea de identitate electronică devine principalul document
Doi turiști s-au întâlnit cu un urs, pe traseul spre Cascada Urlătoarea
Modificări legislative, de la 1 august, care vizează cărțile de identitate și pensiile
Lasă un răspuns