Dosarul Nordis – Peste 500 de creditori chemați să decidă dacă își mai finanțează singuri apartamentele promise

Păgubiții Nordis Mamaia sunt chemați, astăzi, să decidă dacă vor continua să bage bani într-un proiect imobiliar pe care l-au finanțat deja cu zeci de milioane de lei. Un număr de 439 de promitenți cumpărători au achitat peste 162 de milioane de lei pentru apartamente care nu au fost livrate, iar alți 62 de creditori revendică împreună creanțe de peste 193 de milioane de lei. Planul propus de administratorul special presupune reluarea lucrărilor la Blocul nr. 5 din proiectul Nordis Dune, printr-un mecanism în care o parte din finanțare ar urma să vină chiar de la cumpărătorii care au rămas cu banii blocați. DIICOT a transmis că măsurile asigurătorii instituite asupra imobilelor nu împiedică executarea lucrărilor de construcții.

Este una dintre cele mai neobișnuite etape ale procedurii de insolvență Nordis Mamaia, când creditorii care au plătit deja bani pentru apartamente sunt chemați să decidă dacă finanțează, din nou, continuarea proiectului care ar trebui să le aducă în final locuințele sau să le permită recuperarea creanțelor.

În total, 501 creditori sunt convocați la adunarea de luni. Dintre aceștia, 439 sunt promitenți cumpărători, cu sume achitate de peste 162 de milioane de lei. Lor li se adaugă 62 de creditori care solicită plata unor creanțe totale de aproximativ 193,1 milioane de lei.

Miza votului este Blocul nr. 5 din cadrul proiectului Nordis Dune, din Năvodari. Propunerea administratorului special CITR este continuarea activității Nordis Mamaia pentru finalizarea construcției, prin încheierea unui Contract de Antrepriză Generală între Maritimo Development SRL, în calitate de antreprenor general, Proiect Unique SRL, ca proiectant, și CITR, în calitate de administrator special.

În paralel, creditorilor li se propune un mecanism de finanțare intermediară prin care promitenții cumpărători ar urma să achite diferențe de preț aferente promisiunilor de vânzare-cumpărare aflate în derulare și actualizări de preț. Cu alte cuvinte, o parte din banii necesari pentru repornirea construcției ar urma să vină chiar de la cei care au plătit deja avansuri.

Continuarea lucrărilor a fost analizată încă din perioada anterioară ca posibilă soluție pentru redresarea companiei aflate în insolvență. În cazul Nordis Management, CITR a arătat încă din februarie 2025 că finanțarea proiectelor prin avansurile cumpărătorilor devenise parte centrală a mecanismului de funcționare al grupului, iar blocajul financiar a fost asociat cu nerespectarea termenelor de finalizare, scăderea vânzărilor și dezvoltarea simultană a mai multor proiecte. De această dată, însă, mecanismul este pus direct în fața creditorilor Nordis Mamaia.

Comitetul Creditorilor și-a exprimat deja, la 9 septembrie, acordul de principiu pentru propunere, însă cu mai multe condiții și observații. Printre acestea se află solicitarea ca forma finală a contractului de antrepriză să fie supusă aprobării Adunării Creditorilor înainte de semnare.

Creditorii cer, de asemenea, ca procentele aferente plăților în numerar și celor prin dare în plată să fie stabilite înainte de perfectarea contractului. O altă solicitare privește fiscalitatea mecanismului: administratorului judiciar i se cere să prezinte o analiză asupra taxelor și impozitelor care ar putea apărea pe durata proiectului.

În discuție sunt impozitul generat de eventualele dări în plată, taxele pe proprietate, estimate generic la aproximativ 200.000 de euro, TVA aferent tranzacțiilor și eventualele obligații fiscale generate de majorarea prețurilor.

Creditorii mai solicită ca, în mecanismul de restituire a sumelor, să beneficieze de prioritate cei care acceptă și achită ratele necesare continuării proiectului. Problema este cu atât mai sensibilă cu cât compania se află în insolvență, iar situația Nordis Mamaia este parte a unui dosar penal de amploare instrumentat de DIICOT.

În februarie 2025, procurorii au anunțat că au efectuat 65 de percheziții domiciliare în România și în Principatul Monaco într-un dosar care vizează, între altele, constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani, evaziune fiscală și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

Potrivit anchetatorilor, între 2019 și 2024, prin cinci societăți comerciale ar fi fost încasate de la clienți peste 957 de milioane de lei, reprezentând avansuri pentru promisiuni sau contracte de vânzare-cumpărare. Procurorii au susținut că o parte importantă a acestor fonduri ar fi fost transferată către membri ai grupului sau către societăți afiliate, fiind utilizată inclusiv pentru salarii și cheltuieli pe care anchetatorii le-au evaluat la aproximativ 346 de milioane de lei și 2,4 milioane de euro.

Dosarul nu a rămas între timp la dimensiunile inițiale. În august 2026, DIICOT a anunțat extinderea urmăririi penale după depunerea a 50 de noi plângeri formulate de 109 persoane vătămate. Potrivit procurorilor, prejudiciul suplimentar reclamat depășește 42 de milioane de lei, 14 milioane de euro și 17.000 de dolari.

În acest context, acordul DIICOT privind continuarea procedurilor de autorizare a construcției capătă o importanță aparte.

În martie 2026, administratorul judiciar a solicitat DIICOT acordul necesar pentru continuarea demersurilor de obținere a autorizației de construire pentru proiectul Nordis Mamaia. Solicitarea a venit după emiterea, la 20 februarie 2026, a unui certificat de urbanism de către Primăria Năvodari, document care condiționa continuarea procedurii de autorizare de acordul titularilor măsurilor asigurătorii înscrise în cartea funciară.

Potrivit raportului administratorului judiciar publicat la 22 septembrie 2026, DIICOT a transmis că măsurile asigurătorii instituite asupra imobilelor Nordis Mamaia vizează actele de dispoziție, nu actele de administrare sau conservare. În aceeași comunicare, procurorii au precizat că executarea lucrărilor de construcții reprezintă un act de administrare și, prin urmare, existența măsurilor asigurătorii nu împiedică emiterea autorizațiilor de construire de către autoritatea competentă.

Asta înseamnă că dosarul penal și procedura de insolvență ajung, în acest punct, să se întâlnească într-o soluție juridică și economică neobișnuită: imobile asupra cărora există măsuri asigurătorii pot intra în continuare într-un proces de construire și finalizare, fără ca lucrările să fie considerate acte de dispoziție asupra bunurilor, iar problema centrală revine la bani.

În documentele procedurii se încearcă transformarea unui proiect blocat într-un proiect care să poată produce în final active și valori recuperabile. Pentru cumpărători, miza este dublă, adică fie mecanismul permite finalizarea imobilelor și transformarea promisiunilor în proprietăți efective, fie banii suplimentari investiți într-un proiect aflat deja în insolvență cresc expunerea unor persoane care au suportat deja pierderi importante.

De aici și condițiile impuse de creditori, să cunoască înainte de semnare contractul de antrepriză, să știe exact cât trebuie să plătească, care sunt taxele, cum funcționează darea în plată și, mai ales, cine și în ce ordine își recuperează banii.

Pentru cei 501 creditori, votul de luni nu este unul administrativ, ci o decizie asupra modului în care va fi încercată recuperarea unor creanțe de ordinul sutelor de milioane de lei.

Pentru Nordis Mamaia este încă o încercare de a transforma un proiect imobiliar blocat într-un activ finalizat, în timp ce compania și persoanele din conducerea grupului rămân în centrul unei anchete penale care continuă să se extindă.