EXCLUSIV | Administrația Prezidențială pentru Găzarul: Nicușor Dan nu a semnat niciun acord la Summitul Carpathian Eight. Cine au fost însă „autoritățile sectoriale” care au reprezentat România?

Administrația Prezidențială confirmă, în exclusivitate pentru Găzarul, că președintele Nicușor Dan nu a semnat niciun acord sau alt document juridic în numele României la Summitul inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică, Carpathian Eight, desfășurat în perioada 18-20 septembrie în regiunea ucraineană Ivano-Frankivsk. În același timp, răspunsul Președinției lasă deschisă o portiță importantă, fără a preciza cine au fost autoritățile române care au participat la componenta economică a reuniunii și ce documente sau angajamente au rezultat din această participare.

Redacția Găzarul.ro a solicitat Administrației Prezidențiale, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, informații detaliate despre participarea României la summitul Carpathian Eight, în condițiile în care reuniunea a fost prezentată drept un nou format regional de cooperare economică, energetică, logistică și de securitate.

Întrebările redacției au vizat inclusiv acordurile și proiectele în care ar fi fost implicate România, instituții publice românești, companii de stat sau societăți private din România, precum și valoarea acestora, partenerii, sursele de finanțare și eventualele obligații asumate de statul român.

Solicitarea a avut în vedere, de asemenea, proiectele referitoare la energie, infrastructură de transport, logistică, Portul Constanța, mobilitate militară, materii prime critice și reconstrucția Ucrainei. Am solicitat inclusiv copii ale eventualelor acorduri, memorandumuri sau scrisori de intenție semnate de partea română.

Răspunsul transmis redacției de Departamentul Comunicare Publică al Administrației Prezidențiale este clar în ceea ce privește rolul șefului statului.

Potrivit Președinției, Nicușor Dan a participat la 18 septembrie 2026 la Summitul inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică, în regiunea ucraineană Ivano-Frankivsk, în urma invitației adresate de președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski.

Președinția precizează că, în marja summitului, au avut loc mai multe evenimente, între care Forumul Economic Carpatic, Forumul Tinerilor și reuniuni ale autorităților locale, precum și întâlniri consacrate cooperării culturale și conservării naturii.

Aici apare informația de bază, obținută de Găzarul, că „Președintele României a participat la lucrările Summitului și a deschis și lucrările Forumului Economic, dar nu a semnat în numele României niciun acord sau alt tip de document juridic”, după cum precizează Administrația Prezidențială.

Prin urmare, orice informație sau interpretare potrivit căreia președintele Nicușor Dan ar fi semnat, la Carpathian Eight, acorduri economice sau alte documente juridice în numele României nu este susținută de răspunsul oficial transmis redacției noastre.

Dimensiunea economică a reuniunii a fost una considerabilă, dacă ținem cont că a fost un Summit cu sute de participanți și proiecte de miliarde.

Potrivit relatărilor publice de la momentul summitului, partea economică a Carpathian Eight a reunit sute de reprezentanți ai mediului de afaceri, autorităților și investitorilor. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a anunțat pregătirea unor acorduri comerciale și de investiții în valoare de aproximativ un miliard de euro. Ulterior, Reuters a relatat că în cadrul reuniunii au fost semnate peste 50 de acorduri, cu o valoare de peste un miliard de euro.

În paralel, în cadrul componentei de investiții au fost prezentate numeroase proiecte. Euronews relata că aproximativ 90 de proiecte comune, cu necesar estimat de investiții de 9,4 miliarde de euro, au fost prezentate investitorilor în cadrul „Investment Lab”.

Autoritățile ucrainene au prezentat o imagine chiar mai amplă a portofoliului economic al Forumului Economic Carpatic, privind 95 de proiecte, cu o valoare de peste 42,5 miliarde de euro, în domenii precum energie, industrie, tehnologii, transport și logistică, infrastructură, agricultură, sănătate și construcții.

România s-a aflat printre cele opt state participante la noul format regional, alături de Ucraina, Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Austria și Serbia.

Mai mult, organizatorii summitului indică în programul oficial și prezența unor reprezentanți români în cadrul componentei economice, între care secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Irinel Scrioșteanu, directorul general al Direcției Generale Turism din Ministerul Economiei, Alin Grigore, și secretarul de stat Dan Adrian Pop.

O informație care face cu atât mai interesantă precizarea Administrației Prezidențiale, cum că România a fost reprezentată de „o serie de autorități sectoriale”.

În răspunsul transmis redacției Găzarul, Administrația Prezidențială precizează că România a fost reprezentată în cadrul diferitelor segmente ale Forumului Economic de o serie de autorități sectoriale, iar întrebările privind participarea acestora sunt de competența instituțiilor respective.

În cele din urmă, am putea spune că este o precizare importantă întrucât separă participarea președintelui României de eventualele demersuri ale ministerelor, autorităților, companiilor sau altor entități românești prezente la componenta economică.

Așadar, faptul că președintele nu a semnat niciun acord nu răspunde automat la întrebarea dacă alte instituții sau entități românești au semnat ori au negociat documente în cadrul Forumului Economic Carpatic.

În acest moment, rămâne o întrebare la care Găzarul va căuta răspunsul. Pentru că, dacă la summit au fost prezentate zeci de proiecte, iar România a avut reprezentanți în cadrul segmentelor economice, este de interes public să fie cunoscută componența delegației economice românești, cine a desemnat-o, ce instituții au participat, ce proiecte au fost prezentate și dacă în urma întâlnirilor au fost semnate documente, memorandumuri, scrisori de intenție sau alte forme de angajament.

Pentru Găzarul, scopul nu este numai cine a stat la masa negocierilor, ci și ce a rezultat concret pentru România din participarea la unul dintre cele mai importante noi formate economice regionale lansate în această parte a Europei.

Ce știm, deocamdată, este că România a fost reprezentată în cadrul diferitelor segmente ale Forumului Economic de o serie de autorități sectoriale. Restul documentelor și eventualelor angajamente românești rămâne să le căutăm în zona „autorităților sectoriale” indicate astfel chiar de către Administrația Prezidențială. Găzarul va continua să le caute…