Demarăm o nouă și frumoasă rubrică, începând de astăzi, bazată pe vechi bugetari de lux cu frumoase venituri veșnic noi. Și, pentru că toate trebuie să poarte un nume, i-am dat un titlu mai mult decât generic: SINECURIȘTII DE IERI, DE AZI, VOR FI ȘI MÂINE
În țara tuturor posibilităților, paradoxale chiar, România, trăiește o specie profesională bipedă, aparte de restul speciilor tot cu două picioare, două mâini și un cap înfipt în gât. Nu trebuie confundată cu funcționarul care vine dimineața la serviciu, muncește, pleacă seara și, eventual, mai are și o singură leafă.
Specia despre care vorbim este sinecuristul polivalent, omul care nu poate fi lăsat să piardă timpul într-o singură funcție, căci se plictisește pe venituri mici. El trebuie să fie membru în consilii de administrație, director, secretar de stat, consilier, șef de cabinet, consultant și, dacă se poate, student la încă o facultate despre care nici nu a avut curioazitatea să vadă unde se află pe google maps. E bine să ai o basculantă de diplome pentru că niciodată nu știi când apare următoarea oportunitate.
Începem, astăzi, rubrica „SINECURIȘTII DE IERI, DE AZI, VOR FI ȘI MÂINE” cu un nume care pare să fi fost inventat special pentru această categorie: Bogdan-Stelian Mîndrescu, acest fiu risipitor de bani publici, nu pe cei ai tatălui ex-SIE.
Mândru și fudul, actualul director general al Companiei Naționale Aeroporturi București este, potrivit datelor publicate de platforma guvernamentală privind remunerarea conducerii companiilor de stat, omul cu cel mai mare venit lunar cumulat din conducerea companiilor de stat.
Trei funcții, în trei instituții, cu un venit de 134.146 de lei brut în fiecare lună. Mai exact decât poate calcula chiar și el, 69.348 lei brut de la Compania Națională Aeroporturi București, 29.538 lei brut de la Registrul Auto Român și 35.260 lei brut de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română.

ZF a calculat suma la aproximativ 78.475 de lei net, adică în jur de 14.866 de euro net pe lună. Cu alte cuvinte, ba chiar cu acestea, unii care s-au pripit au spus că ar câștiga „26.000 de euro pe lună”, dar au confundat brutul cu netul. Însă nici realitatea corectată nu este tocmai una modestă, căci aproape 15.000 de euro net lunar din trei funcții în structuri de stat nu reprezintă chiar salariul minim pe economie. Și, atenție!, acestea sunt date oficiale publicate de Guvern, nu calcule făcute de noi pe un șervețel în redacție.
De la Buzău la Palatul CFR
Bogdan Mîndrescu s-a născut la 8 martie 1987 și nimeni nu a avut ceva împotrivă. CV-ul publicat de CNAB îl arată absolvent al Facultății de Administrație și Afaceri a Universității din București. A urmat studii de management în dezvoltare rurală și agroturism la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, un master în Integrare și Afaceri Europene, Drept și Științe Juridice la Universitatea „Dimitrie Cantemir”, iar ulterior un master în Management Aeronautic la Politehnica București. Din 2023, urmează și Teologia Ortodoxă Pastorală la Universitatea „Ovidius” din Constanța. NA!
Așadar, omul nostru nu s-a limitat la o singură specializare. A încercat administrație, economie, management, drept, aeronautică și, în cele din urmă, spășit, teologie. Poate că explicația este că, în România. nu știi niciodată ce diplomă îți trebuie pentru următoarea funcție.
CV-ul său mai menționează programe de politică și diplomație externă la Institutul Diplomatic Român, un certificat de manager de proiect și chiar pregătire pentru obținerea licenței de zbor. Practic, dacă mâine se eliberează postul de comandant al unei aeronave, există șanse ca Mîndrescu să aibă deja un certificat pentru asta.
Începuturile… Bancpost, stat, televiziune
Cariera sa nu începe direct cu o aterizare, fără parașută, în aeroport. Potrivit CV-ului, a lucrat ca consultant de vânzări credite la Bancpost, apoi ca economist la Formenerg SA, consilier detașat la Ministerul Economiei și, în 2012-2013, director economic la Pandor SRL.
În 2013 ajunge consultant în cabinetul președintelui-director general al Televiziunii Române, la cruda vârstă de 26 de ani, probabil că avea ani buni de experiență în fața televizorului, altfel nu știm exact ce și pe cine consulta.
Știm doar că, după aceea, cariera sa începe să accelereze într-un ritm pe care mulți români îl pot studia doar la TV, atunci când te uiți pe o înregistrare și derulezi pe repede-înainte..
Episodul chinezesc
În perioada decembrie 2014-decembrie 2015, Mîndrescu a fost consultant pentru Inspur Shandong Group, companie chineză din domeniul IT. Potrivit CV-ului său, activitatea includea consiliere financiară pentru deschiderea unei subsidiare în România, întocmirea unui business plan, studiu de piață și alte analize.
Și, iată, aici apare însă un episod care merită mai mult decât o glumă. Newsweek a relatat că, în aceeași perioadă în care figura ca și consultant pentru compania chineză, Mîndrescu era și șef de cabinet al lui Răzvan Cuc la Transporturi. Publicația a susținut că, în declarațiile de avere de atunci, nu apărea venitul obținut de la Inspur. Newsweek a precizat și că Mîndrescu nu a răspuns întrebărilor adresate pe acest subiect, indicând responsabilul de comunicare.
Un detaliu geopolitic interesant, spunem noi, ar fi că Inspur a fost inclusă în 2020 pe lista Departamentului Apărării al SUA privind companiile despre care autoritățile americane au considerat că au legături cu strategia militar-civilă a Chinei. Acest fapt nu înseamnă, în sine, că activitatea de consultanță a lui Mîndrescu a fost ilegală sau că el ar fi avut vreo legătură cu activități de securitate. Dar relația profesională merită consemnată, cu atât mai mult cu cât vorbim despre un om care avea ulterior responsabilități importante în infrastructura de transport a României.
Cuc. RAR. Aeroporturi. Coincidențe administrative?
În noiembrie 2015, Mîndrescu ajunge șef de cabinet al lui Răzvan Cuc, iar, în aprilie 2017, la doar 30 de ani, ajunge director general al Companiei Naționale Aeroporturi București.
Era al șaptelea director general în șapte ani la compania care administrează aeroporturile Capitalei. La momentul numirii, presa relata că Mîndrescu era unul dintre cei mai tineri directori ai unei companii de stat. Și aici apare primul mare detaliu mic care ar trebui să rămână lipit de CV-ul său, nu pentru eternitate, ci măcar pentru memoria instituțională.
În februarie 2018, Mîndrescu a demisionat de la CNAB… Demisia a venit după controale ale Corpului de Control, în contextul unor probleme grave semnalate la companie. Presa a relatat despre nereguli privind investițiile, înscrisuri și remunerări, iar în cazul concret al serviciilor de curățenie aeroportul ajunsese să rămână fără contract și să angajeze temporar 91 de femei de serviciu.
Unele publicații au descris, ulterior, neregulile drept angajări fictive, deplasări de lux și prime ilegale. Nu toate au intrat în vizorul organelor de competență, dar important ar fi că omul a plecat de la conducerea Aeroporturilor București în 2018, iar cariera în sectorul public nu s-a încheiat.
„Decolarea” subită
În octombrie 2017, era finalizat raportul Corpului de control al prim-ministrului privind activitatea CNAB, pentru perioada 1 ianuarie 2013 –-15 octombrie 2017. Raportul a consemnat, potrivit documentelor publicate la acel moment, o listă consistentă de probleme precum lipsa unor investiții, probleme privind înscrisurile, remunerații considerate nelegale și alte nereguli privind guvernanța companiei.
Una dintre constatările raportului era că, între 2013 și 2015, la Aeroportul Henri Coandă nu fusese realizată nicio investiție în infrastructură, deși pentru fiecare dintre acei ani fuseseră prevăzute bugete de investiții care ajungeau până la 268 de milioane de lei.
În aceeași documentație erau indicate și remunerații peste limitele legale pentru membri ai CA și pentru un director general, precum și probleme privind selecția administratorilor, iar în februarie 2018 a venit episodul curățeniei…
Aeroportul Otopeni a rămas fără contract pentru servicii de curățenie și salubritate, după expirarea contractului cu Romprest. Compania a ajuns să angajeze temporar 91 de femei de serviciu. Corpul de control al ministrului Transporturilor fusese trimis la CNAB pentru verificarea situației. Pe 8 februarie 2018, Bogdan Mîndrescu și-a dat demisia.
Sursele citate atunci de News.ro au legat demisia de raportul Corpului de control al premierului, care semnala nereguli la CNAB. A doua zi, presa vorbea despre lipsa investițiilor, falsuri în înscrisuri și remunerări ilegale.
Când o ușă se închide, statul are mai multe intrări, ferestre
La scurt timp după plecarea de la CNAB, Mîndrescu ajunge în conducerea Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța. Ulterior, este ditamai consilierul la Ministerul Fondurilor Europene, inclusiv în perioada în care ministru era Marcel Boloș.
În 2022, revine la Transporturi, că doar asta înseamnă navetă, de data aceasta ca secretar de stat, dar, în paralel, continuă povestea consiliilor de administrație. Pe la RAR, pe la Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Companii și instituții aflate chiar în zona transporturilor pe care Ministerul Transporturilor o coordonează.
CV-ul oficial arată că a fost membru provizoriu în CA al RAR, din ianuarie 2022 până în august 2024, după care a primit un mandat de patru ani. La AACR a fost membru al CA din octombrie 2022. Așadar, în timp ce era secretar de stat la Transporturi, Mîndrescu acumula și mandate în structuri aflate în ecosistemul instituțional al ministerului.
România are o vorbă veche: omul potrivit la locul potrivit. În cazul de față, chiar și din spate se vede că omul pare să fi avut talentul RAR de a găsi simultan mai multe locuri potrivite.
Și, apoi, apare din nou… Aeroportul!
În 2025 se întâmplă ceva care, dacă ar fi pus într-o parodie de satiră politică, ar părea prea deja exagerat. Astfel, Bogdan Mîndrescu revine la conducerea companiei de la care plecase în 2018, dar nu ca interimar, pentru câteva luni, ci cu un mandat de patru ani, începând cu 3 septembrie 2025.
Compania a anunțat numirea sa în funcția de director general, în urma procedurii prevăzute de OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Așadar, traseul este sublim: 2017 – director general CNAB, 2018 – pleacă din funcție după controale și scandalul privind managementul companiei, 2022 – secretar de stat la Transporturi, iar în 2025 – revine director general la aceeași companie, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
Și există un detaliu, ca o picanterie, că la momentul procedurii pentru conducerea CNAB, Mîndrescu era încă secretar de stat la Transporturi și avea atribuții în domeniul aviației. Desigur, CNAB și alte surse au susținut legalitatea și caracterul transparent al procedurii. Însă, nu s-a precizat cum a fost construită procedura, cine a selectat candidații și ce garanții au existat pentru evitarea unui conflict de interese.
Cu aproximativ două luni înainte să revină la șefia CNAB, Bogdan Mîndrescu fusese amendat cu 10.000 de lei de Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară din Ministerul Finanțelor, pentru nereguli constatate în legătură cu bugetul Ministerului Transporturilor.
G4Media a relatat că sancțiunea era contravențională și că Mîndrescu a susținut, prin purtătorul de cuvânt al CNAB, că aceasta nu producea înscrieri în cazierul fiscal. Publicația a precizat că Mîndrescu a transmis un certificat de cazier fiscal fără înscrieri.
Statul îl plătește, Statul îl verifică, Statul îl numește! Clar?
Acum deja ajungem la partea care transformă această frumoasă ascensiune într-un caz de tehnică și tactică despre cum funcționează sinecurile moderne.
Conform platformei oficiale guvernamentale, Mîndrescu are în prezent 134.146 lei brut/lună, adică aproximativ 1,61 milioane de lei brut pe an, dacă aceste niveluri lunare se mențin timp de 12 luni. Nu credem că am fi obraznici să ne întrebăm… oare câte ore are ziua lui Bogdan Mîndrescu?
Bănuim că, deși e logic, un director general de aeroport are nevoie de timp. Timpul înseamnă bani, astfel că și un membru CA la RAR are nevoie de timp, la fel și un membru CA la Autoritatea Aeronautică. Pe de altă parte, omul mai are și facultăți, masterate și cursuri de urmat. Și, până nu demult, avea și funcția de secretar de stat. Sau studii la Facultatea de Sinecuri Aplicate. Probabil, la el ziua are 48 de ore, nu ca la noi, muritorii de rând, 24.
„Fiul sistemului”?
În jurul lui Mîndrescu au circulat, de-a lungul anilor, numeroase informații despre familia sa și despre relațiile politice din Buzău.
Newsweek a relatat că mama sa, Luminița Mîndrescu, fostă Cutaș, a ocupat o funcție de conducere într-un departament al Consiliului Județean Buzău, iar tatăl său, Adrian Mîndrescu, a avut funcții în zona comunicațiilor și a fost asociat în presă cu vechiul aparat politic.
Alte publicații au afirmat că tatăl său ar fi fost ofițer SIE, dar nu este un fapt pe care să-l confirmăm. La fel, au existat speculații privind o eventuală relație de rudenie cu Marcel Ciolacu. Atât Ciolacu, cât și reprezentanții Ministerului Transporturilor au negat că Mîndrescu ar fi nepotul fostului lider PSD.
PSD-ul care nu trebuie ghicit
În ultimul timp, pe rețelele de socializare, apar informații despre acest personaj și, printre altele, există întrebarea: „Din ce partid este domnul? Ghiciți voi!” Nici măcar nu trebuie ghicit!
Presa l-a descris, în repetate rânduri, ca provenind din zona PSD Buzău, iar parcursul său profesional include numeroase numiri în guverne PSD și funcții politice asociate acestei zone.
În septembrie 2025, Mîndrescu a fost ales și președinte al Asociației Aeroporturilor din România. Alegerea a avut loc la Brașov, iar noua conducere a fost votată în unanimitate, potrivit comunicărilor asociației.
Poate omul chiar este extraordinar de competent și chiar este unul dintre cei mai buni specialiști pe care i-a produs administrația românească, chiar dacă a fost numit politic. Problema este că, într-o țară normală, competența se poate măsura în rezultate.
În România, uneori se măsoară în numărul de funcții pe care reușești să le ocupi simultan, iar Bogdan Mîndrescu pare să fi trecut deja de nivelul de „om bun la toate”. A ajuns la nivelul superior de „om bun la trei salarii”, iar asta, trebuie să recunoaștem, este o competență rară.
Una pentru care contribuabilul român nu primește diplomă, ci doar nota de plată. Și, dacă lucrurile merg după modelul consacrat, nu vă faceți griji, SINECURIȘTII DE IERI, DE AZI, VOR FI ȘI MÂINE.
Pentru că, în România, uneori nu contează cât timp stai într-o funcție, contează cât de repede o găsești următoarea. Cam asta e rețeta sinecuriștilor din România și tocmai de aceea țara este unde au adus-o marii competenți ai statului… degeaba.
Lasă un răspuns