Mihai Cristian Apostolache: „Ce blestem pe poporul ăsta…” revine în politica românească. România, prinsă între „experimente de laborator” și lipsa proiectelor de țară

Replica lui Traian Băsescu din confruntarea prezidențială cu Adrian Năstase, din 2004 – „Ce blestem pe poporul ăsta să ajungă să aibă de ales între doi foști comuniști?” – revine în discursul politic românesc, de această dată prin vocea consilierului local Mihai Cristian Apostolache.

Într-o declarație publică, Apostolache susține că România pare să repete, ciclu electoral după ciclu electoral, aceeași poveste, prin alegerea unor lideri care nu reușesc să răspundă așteptărilor unei societăți confruntate cu probleme tot mai complexe.

Consilierul local ploieștean amintește momentul electoral din 2004, dar și faptul că Traian Băsescu nu a făcut atunci referire la propriul trecut controversat, în contextul acuzațiilor privind colaborarea sa cu Securitatea. Apostolache extinde apoi comparația către perioada mandatelor lui Klaus Iohannis și către situația politică actuală.

„Cuvântul care, din păcate, definește fiecare ciclu prezidențial este același: ghinion”, afirmă acesta.

În opinia sa, România traversează o perioadă în care, în locul unor lideri capabili să propună direcții strategice pe termen lung, societatea asistă la ceea ce numește „noi experimente de laborator plasate în fruntea puterilor statului”.

Pe lângă critica adresată clasei politice, mesajul lui Apostolache este și un apel la implicare civică și politică și consideră că schimbarea nu poate veni exclusiv de la liderii deja aflați în funcții, ci presupune participarea activă a cetățenilor la viața publică.

Consilierul local enumeră trei direcții pe care le consideră necesare: implicarea continuă în viața publică, respingerea „oricăror soluții improvizate” și asumarea unor candidaturi.

„Tot poporul are șansa să îndepărteze acest blestem”, afirmă Apostolache, pledând pentru apariția unor proiecte politice construite pe termen lung și pentru oameni care își asumă responsabilitatea de a intra efectiv în competiția politică.

Mesajul său se îndreaptă și către exemplele internaționale. România, spune Apostolache, ar trebui să privească spre state care au reușit să se dezvolte în pofida unor resurse limitate, a dificultăților economice sau a unor poziționări geopolitice complicate. Elementul comun ar fi existența unor „proiecte de țară serioase”, susținute prin ambiție, perseverență și profesionalism.

Apostolache respinge, în acest context, ideea că performanța politică poate fi obținută prin spectacol mediatic sau prin construcții electorale bazate exclusiv pe imagine.

„Performanța nu se face cu «hahaială», cu urlete la televizor sau pe rețelele de socializare și nici cu personaje politice create în eprubete sau inventate prin marketing electoral”, afirmă consilierul local.

În contrapondere, acesta invocă educația, experiența managerială, determinarea și patriotismul drept elemente necesare pentru construirea unei administrații și a unei clase politice capabile să producă rezultate.

„Performanța se face cu știință de carte, determinare, experiență managerială, iubire de aproape și dragoste de țară”, conchide Mihai Cristian Apostolache.

Mesajul readuce, astfel, în discuție una dintre problemele recurente ale politicii românești: diferența dintre campania electorală și guvernarea efectivă. Dacă marketingul poate produce notorietate și voturi, rămâne întrebarea dacă poate produce și administrație performantă, proiecte coerente și rezultate măsurabile.

Indirect, sau poate că nu, consilierul local sugerează că România întâlnește, la fiecare ciclu electoral,  același stereotip și încă nu se știe cât timp va mai fi suficient să alegem între personaje și cât timp va trebui să începem să alegem între proiecte.

„Hai, România!”, își încheie, cu optimism, Mihai Apostolache mesajul.