Mandate de maximum opt ani pentru șefii serviciilor și interdicții pentru „acoperiții” din presă, politică și culte. Reforma radicală propusă pentru serviciile de informații

Programul de guvernare depus sâmbătă la Parlament de premierul desemnat Siegfried Mureșan propune o reformă amplă a modului în care funcționează și sunt controlate serviciile de informații din România. Documentul introduce limite clare pentru mandatele conducerii serviciilor, interzicerea activităților de agenți acoperiți în anumite domenii și restricții importante pentru foștii ofițeri după ieșirea din sistem.

Capitolul dedicat serviciilor de informații poartă un titlu sugestiv: „Reforma și controlul democratic al serviciilor de informații”. Filosofia programului este sintetizată în formula: „servicii pentru democrație, nu deasupra ei”.

Documentul prevede că serviciile trebuie să rămână puternice în îndeplinirea misiunilor lor, dar să fie „absente din presă, politică și culte”, în timp ce conducerea acestora trebuie supusă unor limite de timp, iar controlul parlamentar trebuie să devină unul efectiv, nu doar formal.

Una dintre cele mai importante propuneri vizează mandatele directorilor și adjuncților serviciilor de informații. Potrivit programului, aceștia ar putea exercita cel mult două mandate, fără ca perioada cumulată la conducerea serviciului să depășească opt ani.

Justificarea introdusă în document este legată de prevenirea formării unor structuri de putere care ajung să supraviețuiască schimbărilor politice. Programul vorbește explicit despre necesitatea prevenirii „rețelelor de fidelitate personală și feudele instituționale care supraviețuiesc oricărui guvern”.

O altă măsură cu impact major privește activitatea agenților acoperiți. Programul propune interzicerea prin lege a activităților acoperite în presă, politică și culte. Recrutarea de ofițeri acoperiți sau colaboratori dintre jurnaliști, membri ai partidelor politice și clerici ar urma să constituie infracțiune, și nu doar o abatere disciplinară.

Este o schimbare de abordare care, dacă va fi transpusă în legislație, ar introduce o delimitare explicită între activitatea serviciilor de informații și trei domenii considerate esențiale pentru funcționarea democratică: presa, competiția politică și viața religioasă.

Programul propune, însă, și reguli stricte pentru perioada de după ieșirea din sistem. Foștii ofițeri rezerviști ar urma să fie supuși unor perioade de restricție care se întind pe mai mulți ani.

Astfel, timp de zece ani de la încetarea activității, aceștia nu ar putea ocupa funcții în presă, în justiție sau în conducerea instituțiilor publice. Timp de cinci ani, nu ar putea candida și nu ar putea ocupa funcții politice. În plus, timp de zece ani după ieșirea din sistem, foștii ofițeri ar urma să depună declarații de avere anuale, publice.

Prin aceste prevederi, programul încearcă să reglementeze nu doar activitatea serviciilor în timpul exercitării funcției, ci și posibilitatea ca experiența, relațiile și informațiile acumulate în interiorul sistemului să fie transformate ulterior în influență în instituții publice, politică, presă sau justiție.

Un alt pilon al reformei îl reprezintă controlul parlamentar asupra serviciilor de informații. Programul propune ca parlamentarii din comisiile de control să primească acces real la bugete și operațiuni, iar activitatea acestor comisii să devină mai transparentă.

Totodată, evaluarea anuală a serviciilor ar urma să fie realizată și de experți independenți, iar rapoartele anuale ale serviciilor să nu mai reprezinte simple documente depuse în Parlament, ci să fie dezbătute efectiv în plen.

În esență, proiectul pleacă de la ideea că serviciile de informații trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru securitatea națională, dar să funcționeze într-un cadru în care puterea lor este limitată, controlată și verificabilă democratic.

Dacă aceste propuneri vor fi transformate în legi, reforma ar modifica substanțial raporturile dintre serviciile de informații și zona politică, instituțiile publice, presă și societatea civilă.

Miza nu este doar durata mandatelor directorilor. Este și limitarea posibilității ca oameni formați în structurile de informații să migreze, după pensionare sau trecerea în rezervă, către poziții-cheie în instituții publice, justiție, presă sau politică.

Formularea aleasă pentru capitolul din program spune, fără prea multe ocolișuri, care este obiectivul declarat al reformei, respectiv servicii puternice în misiunea lor, dar fără putere politică proprie și fără rețele de influență care să supraviețuiască schimbării guvernelor.