MAI, reorganizat din temelii în programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan. Poliția Română ar urma să înglobeze Poliția de Frontieră și Poliția Locală

Ministerul Afacerilor Interne ar urma să treacă printr-una dintre cele mai ample reorganizări instituționale din ultimii ani, potrivit programului de guvernare propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Documentul prevede transformarea MAI într-un „sistem integrat și eficient de siguranță publică”, cu atribuții delimitate între structurile operative, mai puține niveluri administrative, mai puține funcții de conducere și servicii publice reunite într-un sistem digitalizat.

Programul pornește de la ideea că actuala arhitectură instituțională a MAI este prea fragmentată și că existența mai multor structuri cu atribuții care se intersectează produce birocrație, costuri și dificultăți de coordonare.

„Obiectivul final este trecerea de la o administrație construită în jurul structurilor interne, la un minister construit în jurul siguranței cetățeanului și responsabilității”, se arată în document.

Una dintre cele mai importante propuneri este reorganizarea Poliției Române. Potrivit programului, Poliția de Frontieră ar urma să fie inclusă în Poliția Română, alături de componenta operativă a Inspectoratului General pentru Imigrări și Poliția Locală. Procesul ar urma să fie făcut etapizat, obiectivul final fiind constituirea unei singure structuri naționale de aplicare a legii.

Este o schimbare care ar modifica substanțial actuala arhitectură de ordine publică. În locul mai multor structuri care funcționează în paralel, programul propune concentrarea componentei de aplicare a legii într-o structură națională, cu delimitarea clară a responsabilităților față de Jandarmerie.

Poliția ar urma să păstreze responsabilitatea pentru ordinea publică de zi cu zi, prevenirea și combaterea criminalității, poliția judiciară și relația permanentă cu comunitățile. Jandarmeria ar avea un rol concentrat în special pe asigurarea ordinii publice la evenimente de amploare, protecția obiectivelor și transporturilor de valori sau speciale și sprijinirea celorlalte structuri ale statului în situații de criză și urgență.

Programul propune, practic, eliminarea zonelor în care competențele instituțiilor se suprapun și definirea mai clară a responsabilității fiecărei structuri.

O altă schimbare majoră este propusă în zona serviciilor publice. Pașapoartele, evidența persoanelor, permisele de conducere, înmatriculările și componenta administrativă a activității privind imigranții, documentele de ședere, avizele de angajare și detașare, ar urma să fie reunite într-o „Autoritate Națională pentru Servicii Publice”. Conceptul este sintetizat în program prin formula „o singură dată, un singur ghișeu, un singur cont digital”.

Noua structură ar urma să asigure servicii integrate pentru cetățeni și firme, prin puncte comune de servicii și o platformă digitală unică pentru depunerea documentelor, programări, plăți și urmărirea solicitărilor.

Cu alte cuvinte, cetățeanul nu ar mai trebui să fie nevoit să identifice singur instituția competentă pentru fiecare operațiune administrativă, iar datele furnizate unei instituții ar trebui să poată fi utilizate, în condițiile legii, și pentru celelalte servicii publice.

Reorganizarea nu se oprește la structurile operative. Aparatul central al MAI ar urma să fie restructurat după realizarea unui audit funcțional. Programul prevede reducerea nivelurilor ierarhice, comasarea structurilor care au atribuții similare și diminuarea numărului funcțiilor de conducere.

Este una dintre componentele prin care noul program încearcă să mute centrul de greutate al ministerului din zona administrativă către activitatea operativă.

În paralel, este prevăzută continuarea modernizării echipamentelor de intervenție, a mijloacelor de mobilitate și a infrastructurii tehnice.

O reformă importantă este propusă și în ceea ce privește cariera polițiștilor și a celorlalți angajați ai sistemului. Avansarea ar urma să fie legată de performanță și competențe, nu exclusiv de vechime, în timp ce funcțiile de management ar urma să primească obiective anuale cuantificabile.

Programul introduce și o componentă mai strictă privind integritatea. Pentru funcțiile considerate cu risc ridicat sunt prevăzute verificări periodice de integritate, iar testarea poligraf este menționată drept instrument complementar.

În privința pensiilor de serviciu, documentul afirmă că orice reformă trebuie să urmărească „sustenabilitatea financiară și echitatea”.

O parte consistentă a programului este dedicată criminalității și protecției persoanelor vulnerabile. Sunt enumerate explicit combaterea consumului și traficului de droguri, violența domestică, femicidul, violența în școli și criminalitatea informatică.

În cazul minorilor, programul propune intensificarea activităților preventive în mediul școlar, recreativ și online și creșterea intervenției operative în spațiile frecventate de tineri.

Interesant este că documentul propune o schimbare de abordare în privința consumului de droguri. Prevenția ar urma să fie mutată dintr-o perspectivă predominant punitivă către una de sănătate publică, în timp ce intervenția operativă ar fi concentrată strict pe reducerea ofertei de droguri.

În acest fel, programul separă două componente: intervenția împotriva rețelelor și a ofertei de droguri, respectiv abordarea consumului prin instrumente de prevenție și sănătate publică.

Un alt obiectiv îl reprezintă recuperarea produsului infracțiunii. Programul include această componentă între prioritățile reformei, ceea ce presupune consolidarea capacității statului de a identifica, indisponibiliza și recupera bunurile provenite din activități infracționale.

La frontiera externă Schengen, documentul prevede consolidarea controlului și combaterea migrației ilegale. Sunt vizate inclusiv sistemele informatice ale Poliției de Frontieră și Direcției Generale de Pașapoarte, care ar urma să fie optimizate astfel încât interogarea bazelor de date să fie automată și securizată.

Reforma propusă pentru MAI este, astfel, mult mai mult decât o simplă reducere a aparatului administrativ. Ea presupune schimbarea structurii instituționale, concentrarea unor competențe, redefinirea raportului dintre Poliție și Jandarmerie, reorganizarea serviciilor pentru populație și trecerea către o administrație digitală.

Rămâne însă esențială problema implementării. Transformarea mai multor instituții într-o singură structură națională, comasarea unor competențe și reducerea nivelurilor ierarhice presupun modificări legislative, reorganizări de personal, transferuri de atribuții și investiții consistente în infrastructura digitală.

Programul propus fixează direcțiile și obiectivele. Testul real va fi însă modul în care acestea vor fi transpuse în acte normative și, mai ales, dacă reforma va reuși să reducă birocrația și suprapunerile fără să creeze noi blocaje administrative.

Pentru cetățean, criteriul final va fi unul simplu: mai puține ghișee, mai puține drumuri între instituții, servicii digitale funcționale și o intervenție mai rapidă și mai clară atunci când siguranța publică este pusă în pericol.