Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare estimează că economia României se va contracta cu 0,2% în 2026, după scăderea înregistrată în prima parte a anului. Pentru 2027, BERD anticipează o revenire modestă, de 1,8%, dependentă în mare măsură de investiții, absorbția fondurilor europene și recâștigarea încrederii mediului de afaceri.
Astfel, România rămâne într-o situație economică dificilă, în timp ce în regiune există economii care continuă să crească. BERD explică evoluția prin efectele consolidării fiscale și ale inflației ridicate asupra consumului, dar și prin reducerea producției industriale.
România este singura economie din sud-estul Uniunii Europene pentru care BERD anticipează recesiune. Bulgaria ar urma să crească anul acesta cu 2,7%. Instituția explică situația României prin efectele consolidării fiscale și ale inflației ridicate asupra consumului, dar și prin reducerea producției industriale.
Pentru cetățean, cifrele se traduc mai simplu, prin putere de cumpărare mai mică, consum mai prudent, presiune asupra locurilor de muncă și mai puțin spațiu pentru creșteri de venituri. Și dacă statul continuă să-și repare finanțele prin taxe, reduceri de cheltuieli și înghețări, nota de plată a corecției bugetare ajunge inevitabil și în economia de zi cu zi.
Raportul BERD apare în plină criză politică și pune sub semnul întrebării discursul optimist privind o revenire rapidă a economiei. Siegfried Mureșan, premier desemnat, vorbește despre ordine în finanțele publice și reducerea risipei, în timp ce realitatea economică cere rezultate, nu doar promisiuni.
Următorul moment important este evaluarea ratingului suveran. S&P menține în prezent România la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, și avertizează că derapajele de la consolidarea fiscală sau slăbirea creșterii economice pot pune presiune suplimentară asupra ratingului.
Fitch este chiar mai pesimistă și estimează pentru România o scădere de 0,6% în 2026. Următorul moment critic este 2 octombrie, când agenția S&P este așteptată să evalueze din nou ratingul suveran al României.
În fond, problema nu ar fi dacă economia scade cu 0,2% sau cu 0,6%, ci cine plătește pentru această scădere. Răspunsul, deocamdată, este clar, românul de rând, prin prețuri, taxe, dobânzi și un consum tot mai atent măsurat.
Lasă un răspuns