Premierul desemnat Siegfried Mureșan a prezentat miercuri liniile directoare ale programului de guvernare pe care intenționează să îl ducă în Parlament, în formula PNL-USR-UDMR. Documentul are 28 de capitole și propune, în esență, continuarea reformelor începute în ultimul an, dar și o serie de măsuri noi privind administrația, fiscalitatea, companiile de stat, pensiile speciale, justiția, energia, serviciile de informații, apărarea și relația cu diaspora.
În spatele formulărilor politice, programul poate fi citit și ca o listă de promisiuni care trebuie confruntate cu două realități vizând situația finanțelor publice și capacitatea efectivă a statului de a pune în practică reformele.
Rămâne, totuși, o enigmă despre cât din ceea ce promite Guvernul Mureșan poate fi făcut simultan fără noi taxe, în condițiile în care România are încă un deficit bugetar foarte ridicat.
Un program care începe cu reforma statului
Prima linie directoare este reforma administrației centrale și locale., una din tarele societății românești. Mureșan promite mai puțini parlamentari și secretari de stat, comasarea instituțiilor cu atribuții similare și eliminarea suprapunerilor. Reforma ar urma să se bazeze pe un audit funcțional, iar din iulie 2027 jumătate din economiile rezultate ar urma să fie folosite pentru reducerea taxelor pe salarii.
Cealaltă jumătate ar trebui să susțină, între altele, asocierea localităților pentru proiecte de infrastructură și servicii publice. Este una dintre puținele zone ale programului în care există o legătură explicită între reformă și o sursă de finanțare: statul reduce cheltuielile, iar o parte din economii este returnată contribuabililor.
Problema este că documentul nu indică, cel puțin în forma publică prezentată astăzi, care sunt economiile estimate. Fără o cifră, „dividendul reformei” rămâne mai degrabă un obiectiv decât o măsură bugetară. Și, aici, experiența ultimilor ani este relevantă atâta timp cât România are nevoie atât de reorganizări administrative pe hârtie, dar și de reducerea efectivă a cheltuielilor structurale.
„Fără taxe noi”, dar cu TVA redus la 19%
Programul propune păstrarea cotei unice și nu prevede introducerea unor impozite noi în 2027. Mai mult, TVA ar urma să fie redus la 19%, „atunci când situația bugetară permite”. Formularea este importantă, căci nu există un termen ferm pentru reducerea TVA și nici o valoare bugetară prezentată în program pentru pierderea de venituri.
În schimb, România este încă într-o situație fiscală dificilă. Comisia Europeană estima în mai 2026 un deficit public de 6,2% din PIB pentru 2026 și 5,8% pentru 2027, după un deficit de 7,9% în 2025. În aceeași prognoză, datoria publică era estimată să ajungă la aproximativ 63,3% din PIB în 2027.
România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar Consiliul UE a stabilit ca obiectiv închiderea acesteia până în 2030. Pentru România există și o traiectorie a cheltuielilor nete care trebuie respectată.
De aici rezultă una dintre marile contradicții aparente ale programului, când guvernul promite simultan disciplină bugetară, reducerea unor taxe și menținerea sau extinderea unor programe sociale și de investiții. Pentru ca ecuația să funcționeze, economiile și creșterea veniturilor trebuie să fie suficient de mari pentru a acoperi aceste angajamente.
Statul vrea mai mult de la companiile de stat
Un alt capitol important este cel dedicat companiilor de stat. Programul promite manageri selectați pe criterii de competență, indicatori de performanță care să condiționeze inclusiv veniturile conducerilor și răspundere publică pentru rezultate.
Este prevăzută chiar și listarea unor companii la bursă, cu posibilitatea ca românii să devină acționari, iar o parte din veniturile statului să fie direcționată către investiții și către conturi de economii pentru copii, accesibile după împlinirea vârstei de 18 ani.
Ideea schimbă și filozofia administrării companiilor publice: acestea nu mai sunt prezentate doar ca instrumente prin care statul furnizează servicii sau controlează domenii strategice, ci și ca active care trebuie să producă randament.
Rămâne de văzut ce companii ar intra într-un asemenea proces și în ce proporție ar fi păstrat controlul public.
„Campionii regionali” și ajutorul de stat
Programul propune și o schimbare în modul în care sunt acordate ajutoarele de stat. Statul ar urma să sprijine firmele care produc, exportă și creează valoare adăugată în România, cu obligația de a menține locurile de muncă cel puțin cinci ani.
Este propusă inclusiv orientarea mai puternică a sprijinului către subvenționarea dobânzilor bancare și credite fiscale. Aici apare însă problema criteriilor deoarece un program de acest tip trebuie să stabilească cine decide ce companie are potențial să devină „campion regional” și după ce indicatori.
Cu cât statul direcționează mai mulți bani către anumite companii, cu atât criteriile de selecție, transparența și controlul devin mai importante.
Energia – investiții mari, promisiunea unor facturi mai mici
Programul pune accent pe hidroenergie, Cernavodă, gazele din Marea Neagră, rețele, stocare și interconectare. Mai mult, este inclusă și modernizarea sistemelor de termoficare din marile orașe.
În cazul orașelor cu infrastructură de termoficare învechită, această promisiune poate avea efecte directe asupra populației, însă presupune investiții foarte mari și proiecte care se întind pe mai mulți ani.
În același timp, programul promite sprijin direct pentru familiile cu venituri mici la plata facturilor. Prin urmare, statul ar urma să acționeze simultan pe două fronturi, anume să investească în infrastructură pentru a reduce costurile pe termen lung și să subvenționeze consumatorii vulnerabili pe termen scurt. Însă, din punct de vedere bugetar, sunt două tipuri diferite de cheltuieli.
ANAF-ul devine una dintre piesele centrale ale programului
Un capitol important este combaterea evaziunii. Programul promite declarații fiscale precompletate inclusiv pentru PFA-uri, plata taxelor simplificată și, mai ales, recuperarea veniturilor pierdute prin evaziune și fraudă.
O măsură interesantă este propunerea ca firmele care au bani de recuperat de la stat să poată compensa aceste creanțe cu taxele datorate statului. Este o schimbare de filozofie în relația contribuabilului cu administrația fiscală: statul nu mai poate pretinde că este creditor atunci când, în același timp, este și debitor al aceleiași companii.
Dar succesul acestei măsuri va depinde de mecanismul concret de compensare și de capacitatea administrației de a-și achita la timp obligațiile.
Programul promite indexarea pensiilor și alocațiilor în 2027
La capitolul finanțe publice, Mureșan promite indexarea pensiilor și alocațiilor în 2027, menținând în același timp obiectivul de reducere a deficitului fără taxe noi. Programul mai prevede ca orice modificare a Codului fiscal să fie anunțată cu cel puțin șase luni înainte.
Este o măsură care urmărește predictibilitatea fiscală, una dintre problemele reclamate constant de mediul de afaceri. Dar există dubii despre cum se poate reduce deficitul, în condițiile în care sunt asumate indexări, reduceri de taxe și cheltuieli suplimentare, fără ca veniturile să crească suficient de repede.
Răspunsul programului este, în principal, reforma statului, reducerea evaziunii și creșterea eficienței. Comisia Europeană estimează însă că procesul de consolidare fiscală rămâne dificil, iar în 2027 reducerea deficitului ar urma să fie susținută inclusiv de reducerea investițiilor publice.
Asta creează un punct important de urmărit, căci programul Mureșan promite în același timp investiții, reforme și reducerea deficitului, în timp ce scenariul Comisiei presupune deja o contribuție a reducerii investițiilor la ajustarea fiscală.
Pensii speciale, de la promisiune la reformă
Programul propune ca pensiile din sistemele de apărare și ordine publică să fie calculate pe baza contribuției și vechimii, în acord cu principiile generale ale sistemului public, dar cu reguli distincte privind vârsta de pensionare. Este prevăzută și o perioadă de tranziție pentru cei aflați aproape de pensionare.
Este unul dintre domeniile în care programul va trebui să fie transformat rapid în proiect legislativ, pentru că simpla formulare a principiului nu rezolvă problemele juridice, financiare și constituționale care au însoțit reformele pensiilor speciale.
Justiția: digitalizare, CSM și limitarea puterilor conducerilor parchetelor
Capitolul dedicat justiției conține câteva propuneri semnificative. Programul vorbește despre digitalizarea procedurilor judiciare, accelerarea dosarelor, extinderea monitorizării electronice a agresorilor și combaterea corupției.
Dar sunt propuse și schimbări instituționale precum alegerea membrilor judecători și procurori ai CSM prin vot la nivel național, precum și limitarea posibilității procurorului general și a procurorului-șef DNA de a interveni în dosare individuale.
Acestea nu sunt simple măsuri administrative, ele ating arhitectura sistemului judiciar și, dacă vor fi transformate în acte normative, vor trebui analizate inclusiv prin prisma Constituției și a jurisprudenței relevante.
Una dintre cele mai sensibile propuneri: serviciile de informații
Programul propune „întărirea controlului civil” asupra serviciilor de informații, uunt prevăzute interdicții privind ofițerii acoperiți în presă, politică și biserică, limitarea mandatelor șefilor serviciilor la două mandate și opt ani, precum și perioade de incompatibilitate după plecarea din sistem: cinci ani pentru intrarea în politică și zece ani pentru funcții publice de conducere.
Este unul dintre capitolele cu cel mai mare potențial de modificare instituțională. În același timp, tocmai pentru că afectează raportul dintre serviciile de informații, politică și administrație, detaliile legislative vor conta mai mult decât formularea de principiu.
Apărarea – ținta de 5% din PIB
Programul prevede creșterea graduală a investițiilor în apărare către 5% din PIB și orientarea banilor către echipamente, infrastructură, industrie de apărare, tehnologie și securitate cibernetică. Este inclus și obiectivul dezvoltării industriei naționale de apărare și al consolidării rolului României la Marea Neagră.
Este o promisiune cu impact bugetar major, deoarece, în prognoza din mai 2026, Comisia Europeană estima cheltuieli de apărare de aproximativ 1,8% din PIB în 2027, susținute inclusiv prin împrumuturi SAFE. Prin urmare, trecerea graduală către 5% înseamnă o creștere substanțială a resurselor alocate apărării.
De unde vin banii și cum vor fi cheltuiți, nu știm, cu referire la cât pentru echipamente importate, cât pentru producție locală, cât pentru infrastructură și cât pentru cercetare și dezvoltare.
Programul Mureșan are și o dimensiune socială
Studenții care lucrează ar urma să primească sprijin pentru chirie, părinții ar beneficia de extinderea rețelei de creșe, iar persoanele care își găsesc un loc de muncă în altă localitate ar putea primi sprijin pentru transport.
Pentru diaspora sunt propuse sprijin pentru găsirea unui loc de muncă, recunoașterea mai rapidă a diplomelor și microcredite pentru deschiderea unor afaceri.
Sunt măsuri care încearcă să lege politica socială de piața muncii, nu doar de acordarea unor prestații. Dar, din nou, documentul de principii va trebui completat cu cifre despre câți beneficiari, cât costă programele și care este sursa de finanțare.
Marea necunoscută: programul are 28 de capitole, dar nu încă și un buget pentru fiecare
Așadar, programul este amplu și acoperă aproape toate domeniile administrației publice. Promite simultan:
În același timp, România trebuie să-și reducă deficitul și să respecte traiectoria europeană a cheltuielilor. Consiliul UE a stabilit pentru România o traiectorie corectivă a cheltuielilor nete, iar procedura de deficit excesiv ar trebui închisă până în 2030.
De aceea, adevăratul program de guvernare nu va fi lista celor 28 de principii, ci bugetul care va trebui să le finanțeze, doar acolo se va vedea ce este prioritate și ce este doar obiectiv.
De la Bolojan la Mureșan: continuitate, nu resetare
Mureșan însuși prezintă programul drept o continuare a direcției ultimului an, afirmând că noul guvern va construi pe ceea ce consideră a fi stabilizarea economiei și protejarea fondurilor europene realizate de guvernul condus de Ilie Bolojan.
Această continuitate este vizibilă în accentul pus pe reforma administrației, disciplina bugetară, companiile de stat, combaterea evaziunii și fondurile europene. Diferența de accent este că programul Mureșan încearcă să lege consolidarea fiscală de o etapă ulterioară de reducere a poverii fiscale și de stimulare a economiei.
Succesul acestei formule va depinde însă de ordinea în care sunt făcute lucrurile. Dacă economiile apar înaintea reducerii taxelor, promisiunea are o bază financiară, însă dacă reducerile de taxe apar înaintea economiilor, presiunea pe deficit crește.
Dilema este că România nu are numai problema de a decide unde vrea să ajungă, ci și problema, mult mai concretă, de a demonstra că își permite drumul până acolo.
Schimbări în Codul Rutier. Cu cât mai poți depăși viteza legală fără să fii amendat
Harta județelor din România, cele mai afectate în caz de cutremur
Din august se schimbă regulile pentru eliberarea buletinelor. Cartea de identitate electronică devine principalul document
Sistemul național de supraveghere rutieră a intrat în funcțiune pe DN1, autostrăzi și marile bulevarde din Capitală
Doi turiști s-au întâlnit cu un urs, pe traseul spre Cascada Urlătoarea
Modificări legislative, de la 1 august, care vizează cărțile de identitate și pensiile
Lasă un răspuns