Fost șef al DIICOT, condamnat definitiv de ÎCCJ pentru falsuri. Un an de închisoare cu amânare și 80.000 de lei amendă

Fostul procuror-șef al Biroului Teritorial Ialomița al DIICOT, Alexandru Mihailiuc, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru fals intelectual, fals în declarații și uz de fals. Completul de 5 judecători al instanței supreme a menținut, marți, 22 septembrie 2026, condamnarea la un an de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de doi ani, precum și amenda penală de 80.000 de lei. Decizia ÎCCJ este definitivă.

Potrivit rechizitoriului întocmit de Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la momentul faptelor Alexandru Mihailiuc ocupa funcția de procuror-șef al Biroului Teritorial Ialomița al DIICOT.

Ancheta a vizat modul în care au fost consemnate și justificate ulterior anumite împrejurări legate de sumele de bani ridicate în urma unor percheziții domiciliare. Conform actului de sesizare a instanței, procurorul ar fi determinat trei martori să consemneze în declarațiile date în fața sa, în calitate de procuror, împrejurări nereale referitoare la restituirea unor sume de bani ridicate în timpul perchezițiilor.

Nu s-a oprit însă la declarațiile martorilor. Potrivit rechizitoriului, Mihailiuc a întocmit și trei procese-verbale în care a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului. Documentele au fost ulterior prezentate comisiei de control din cadrul structurii centrale a DIICOT.

Un element important reținut de instanța supremă în motivarea deciziei îl reprezintă antedatarea unor procese-verbale. Potrivit ÎCCJ, această operațiune a urmărit justificarea, în fața echipei de control, a faptului că nu fuseseră dispuse măsurile legale necesare. Documentele întocmite ulterior au fost folosite pentru a prezenta o anumită situație ca fiind conformă cu realitatea în momentul în care asupra activității structurii conduse de procuror era efectuat un control.

Înalta Curte a acordat o importanță deosebită și statutului profesional al inculpatului. Judecătorii au reținut că faptele au fost comise în exercitarea profesiei de magistrat, împrejurare care le conferă, potrivit motivării instanței, o gravitate sporită.

În urma soluționării apelului, Completul de 5 judecători a menținut atât pedeapsa de un an de închisoare, cât și amenda penală de 80.000 de lei. Aplicarea pedepsei cu închisoarea a fost amânată pentru doi ani, perioadă în care condamnatul se află sub termenul de supraveghere stabilit de instanță. Instanța de apel a dispus, totodată, desființarea înscrisurilor falsificate care au constituit obiectul material al infracțiunilor de fals.

Cazul este unul cu o particularitate importantă întrucât condamnarea definitivă nu privește doar întocmirea unor documente cu informații nereale, ci conduita unui magistrat care ocupa o funcție de conducere într-o structură specializată în combaterea criminalității organizate.

ÎCCJ a subliniat, în motivarea soluției, că exercitarea funcției de magistrat presupune un nivel ridicat de legalitate și responsabilitate, iar faptul că faptele au fost comise în legătură cu exercitarea acestei funcții a fost avut în vedere la aprecierea gravității lor.

Astfel, după parcurgerea celor două grade de jurisdicție, soluția este definitivă: un an de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pe doi ani, amendă penală de 80.000 de lei și desființarea înscrisurilor falsificate.

Hotărârea ÎCCJ închide, din punct de vedere judiciar, procesul privind acuzațiile de fals intelectual, fals în declarații și uz de fals reținute în sarcina fostului procuror-șef al DIICOT Ialomița.