Brâncuși și muzele sale – o nouă perspectivă asupra artistului la Art Safari

Anul 2026 marchează 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai importanți artiști români și unul dintre sculptorii care au schimbat radical arta secolului XX. Cu această ocazie, Art Safari îi dedică expoziția „Brâncuși și muzele sale”, deschisă la București în perioada 18 septembrie – 20 decembrie. De această dată, însă, în centrul expoziției nu se află doar operele sale celebre, ci și femeile care au făcut parte din viața artistului și care, într-un fel sau altul, i-au influențat creația.

Curatoriată de Doina Lemny, doctor în istoria artei și curator onorific la Musée National d’Art Moderne – Centre Georges Pompidou, expoziția urmărește poveștile femeilor care i-au fost lui Brâncuși prietene, iubite și muze. În jurul artistului s-au aflat de-a lungul vieții numeroase personalități ale lumii culturale, de la artiste și scriitoare până la dansatoare și muziciene. Renée-Irana Frachon, Margit Pogány, Eileen Lane, Agnes Meyer, Nancy Cunard, Marthe Lebherz, Vera Moore, Beatrice Wood sau Lizica și Irina Codreanu sunt doar câteva dintre femeile ale căror povești se intersectează cu cea a lui Brâncuși.

Unele dintre ele au rămas legate direct de opere devenite astăzi cunoscute în întreaga lume. Probabil cel mai evident exemplu este Margit Pogány, pictorița maghiară care a devenit punctul de plecare pentru celebra serie de sculpturi „Mademoiselle Pogany”. Brâncuși nu urmărea însă realizarea unor portrete tradiționale, fidele realității până la cel mai mic detaliu. Chipurile sunt simplificate, formele sunt reduse la esențial, iar asemănarea fizică devine mai puțin importantă decât impresia pe care persoana respectivă a lăsat-o asupra artistului.

Tocmai această legătură dintre viața personală și creație reprezintă una dintre ideile centrale ale expoziției. Femeile din jurul lui Brâncuși nu sunt prezentate doar ca personaje secundare din biografia unui mare artist. Personalitățile, chipurile și relațiile pe care acesta le-a avut cu ele pot fi urmărite în sculpturi, fotografii, filme, scrisori și desene, construind o imagine mult mai personală a unui artist pe care suntem obișnuiți să îl privim mai ales prin operele sale.

Expoziția reunește peste 200 de lucrări, dintre care 100 sunt semnate de Brâncuși, și include trei sculpturi rar accesibile publicului. Poate cea mai importantă noutate este însă prezentarea, în premieră mondială, a 40 de fotografii originale realizate chiar de Brâncuși, descoperite recent în colecția Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca. Fotografia a ocupat un loc important în activitatea sa, artistul folosind aparatul nu doar pentru a-și documenta sculpturile, ci și pentru a controla felul în care acestea erau privite și înțelese.

Alături de fotografii sunt expuse filme, scrisori, desene, documente și obiecte personale care au aparținut femeilor din viața lui Brâncuși. Astfel, expoziția nu construiește doar portretul sculptorului, ci și pe cel al cercului de oameni care l-a înconjurat. Este o perspectivă diferită asupra unei personalități despre care s-a scris enorm, pentru că mută atenția de la imaginea aproape mitologizată a marelui artist către omul din spatele ei și către relațiile care i-au influențat viața.

„Brâncuși și muzele sale” este curatoriată de Doina Lemny, scenografia fiind realizată de Cosmin Florea, iar coordonarea de Maria Munteanu și Alexandra Marin, asistate de Andreea Busuioc. Proiectul cultural este finanțat de Ministerul Culturii, susținut de Institutul Cultural Român și realizat cu sprijinul partenerilor NEPI Rockcastle, Rețeaua de Sănătate Regina Maria și Transelectrica.

La 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, expoziția de la Art Safari oferă ocazia de a privi opera sa dintr-o direcție mai puțin cunoscută. Brâncuși rămâne artistul care a redus forma până la esență și care a schimbat sculptura modernă, însă în spatele operelor devenite simboluri au existat oameni, relații și experiențe personale. „Brâncuși și muzele sale” încearcă să recupereze tocmai această parte a poveștii și, mai ales, să le ofere un loc femeilor ale căror chipuri și personalități au rămas, într-o formă sau alta, în creația sa.

Otilia Bădescu