Dosarul în care Călin Georgescu este vizat de procurorii DIICOT pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave are la origine plângerea unui om de afaceri din județul Buzău. Răzvan Leu a confirmat luni că el este persoana care a sesizat anchetatorii, susținând că a pierdut peste 1,1 milioane de euro după ce i s-ar fi promis accesul la o finanțare externă de 6 milioane de euro.
Răzvan Leu spune că a depus plângerea penală în ianuarie 2024, după ce ar fi încercat timp de mai mulți ani să își recupereze banii pe cale amiabilă. El afirmă că l-a cunoscut pe Călin Georgescu în 2021 și că, la acel moment, a avut încredere în proiectele și planurile prezentate de acesta.
Miza financiară a relației dintre cei doi era una considerabilă. Răzvan Leu susține că a achitat 1,1 milioane de euro drept garanție pentru obținerea unui împrumut extern de 6 milioane de euro, destinat unor investiții în afaceri. Potrivit relatării sale, finanțarea ar fi trebuit să fie asigurată prin intermediul unei companii financiare recomandate și garantate de Călin Georgescu și de partenerii acestuia.
Banii au plecat, creditul nu… Mai mult, spune omul de afaceri, după ce finanțarea nu s-a concretizat, i-ar fi fost prezentate documente și ordine de plată despre care afirmă că erau falsificate și care trebuiau să îi creeze impresia că restituirea banilor era iminentă. Leu susține că, în tot acest timp, Georgescu l-ar fi asigurat că situația se va rezolva și că trebuie să aibă răbdare.
Mecanismul descris acum de DIICOT
Comunicatul transmis luni de DIICOT oferă, cel puțin la nivelul informațiilor publice, o imagine mult mai clară asupra mecanismului investigat de procurori.
Anchetatorii afirmă că, în septembrie 2021, trei persoane, doi cetățeni români, de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian de 56 de ani, ar fi constituit un grup infracțional organizat care a acționat în România și Marea Britanie. Potrivit procurorilor, gruparea ar fi urmărit obținerea unor foloase patrimoniale prin inducerea în eroare a unor oameni de afaceri interesați să obțină finanțări externe.
Schema descrisă de DIICOT relevă promisiunea unor împrumuturi importante, acordate prin intermediul unor presupuse instituții financiare sau societăți străine, cu condiția depunerii unor garanții bănești.
În cazul care a generat actuala anchetă, procurorii spun că victima ar fi fost convinsă că poate obține o finanțare de 6 milioane de euro. Pentru accesarea acesteia, ar fi transferat peste 1 milion de euro. Ulterior, susțin anchetatorii, victimei i s-ar fi spus că valoarea finanțării poate fi majorată până la 15 milioane de euro, dar numai dacă este depusă o garanție suplimentară. A mai fost transferată astfel suma de 100.000 de euro.
Prejudiciul total indicat de DIICOT depășește 1,1 milioane de euro. Suma corespunde, în linii mari, cuantumului indicat public de Răzvan Leu.
Această suprapunere este unul dintre elementele importante ale dosarului, căci pe de o parte există declarația omului de afaceri din Buzău, care își asumă public calitatea de persoană care a formulat plângerea penală, pe de altă parte, DIICOT descrie o faptă cu un mecanism financiar și un prejudiciu care corespund în mod evident relatării sale.
De la întâlnirea din 2021 la plângerea penală din 2024
Răzvan Leu afirmă că l-a cunoscut pe Călin Georgescu în 2021, printr-o conjunctură pe care o descrie drept întâmplătoare. Din declarația sa rezultă că relația a pornit de la încrederea pe care omul de afaceri spune că i-a acordat-o fostului candidat la prezidențiale.
DIICOT plasează în septembrie 2021 începutul activității grupării investigate. Potrivit procurorilor, întâlnirile prin care victima ar fi fost convinsă de existența finanțării au avut loc inițial în București și județul Argeș, iar ulterior și în Marea Britanie. Ancheta urmărește, așadar, nu doar traseul banilor, ci și modul în care ar fi fost construită relația cu victima și prezentată posibilitatea obținerii creditului.
Plângerea penală a venit însă abia în ianuarie 2024. Diferența de timp dintre momentul în care ar fi fost efectuate plățile și sesizarea DIICOT este explicată de Răzvan Leu prin încercările repetate de recuperare amiabilă a banilor. El afirmă că a așteptat restituirea sumei și că a primit asigurări că problema va fi rezolvată.
Potrivit versiunii sale, aceste promisiuni au fost însoțite inclusiv de documente despre care susține că dovedeau că plata urma să fie efectuată.
Ion Negoescu, veriga dintre Leu și Georgescu
Un alt nume apare în informațiile publice despre dosar, Ion Negoescu, care este indicat drept intermediarul care i-ar fi făcut legătura lui Călin Georgescu cu Răzvan Leu. El s-a prezentat luni la sediul DIICOT pentru a fi audiat în legătură cu dosarul.
Rolul său este relevant tocmai pentru că ancheta nu se limitează la existența unei relații directe între presupusa victimă și Călin Georgescu. Procurorii investighează existența unei structuri formate din mai multe persoane și modul în care fiecare dintre acestea ar fi participat la mecanismul descris în actele de urmărire penală.
DIICOT susține că liderul grupului le-ar fi atribuit celorlalți membri roluri distincte, aceștia fiind prezentați drept oameni de afaceri prosperi și administratori ai unor societăți străine care ar fi avut acces la capital pentru finanțarea unor afaceri românești.
Cinci percheziții și anchetă cu ramificații internaționale
Luni, 21 septembrie 2026, ancheta a trecut într-o etapă spectaculoasă. DIICOT – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din IGPR, a pus în aplicare cinci mandate de percheziție domiciliară în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. Cauza vizează constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciunea cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Călin Georgescu a fost ridicat din trafic în timp ce se îndrepta către un bazin de înot și dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde anchetatorii au efectuat percheziții. Ulterior, el urma să fie dus la sediul DIICOT pentru audieri.
În paralel, procurorii au solicitat informații judiciare și financiare din Letonia, Italia, Marea Britanie și Elveția, ceea ce arată că verificările depășesc teritoriul României și urmăresc conexiuni externe ale mecanismului investigat.
Prezența Marii Britanii și Elveției în traseul anchetei este cu atât mai relevantă cu cât chiar DIICOT afirmă că presupusa activitate a grupului s-ar fi desfășurat atât în România, cât și în Marea Britanie.
De ce este importantă plângerea lui Răzvan Leu
Din perspectiva anchetei, plângerea lui Răzvan Leu reprezintă mai mult decât o reclamație privind recuperarea unei datorii. Potrivit DIICOT, procurorii nu investighează simpla neexecutare a unei promisiuni de finanțare, ci o presupusă schemă în care obținerea banilor de la victimă ar fi fost scopul real al promisiunilor privind finanțarea. Diferența juridică dintre o afacere eșuată și o faptă penală de înșelăciune va trebui stabilită însă prin probe și, în cele din urmă, de instanțele competente.
De aceea, elementul esențial al anchetei va fi demonstrarea intenției existente la momentul în care au fost solicitate și transferate sumele, dacă exista în realitate o finanțare de 6 milioane de euro, dacă societățile și persoanele prezentate ca finanțatori aveau capacitatea de a o acorda, unde au ajuns banii transferați drept garanție și cine a beneficiat de aceștia.
La fel de important va fi traseul documentelor prezentate victimei și verificarea autenticității ordinelor de plată despre care Răzvan Leu afirmă că erau falsificate.
Banii, adevărata miză a dosarului
În centrul anchetei nu se află, cel puțin conform datelor oficiale comunicate până acum, o dispută politică. Se află un transfer de peste 1,1 milioane de euro și promisiunea unei finanțări de 6 milioane de euro care, potrivit persoanei vătămate și anchetatorilor, nu s-ar fi concretizat.
Răzvan Leu afirmă explicit că nu are un interes politic în cauză și că demersul său urmărește recuperarea prejudiciului. El spune, de asemenea, că respectă prezumția de nevinovăție și că nu dorește să divulge probe care ar putea afecta ancheta.
Pentru DIICOT, însă, dosarul a depășit de mult nivelul unei simple plângeri formulate de un om de afaceri. Procurorii investighează existența unei grupări, presupusele roluri ale membrilor acesteia, circuitul financiar, documentele utilizate și conexiunile internaționale.
Faptul că după mai bine de doi ani de la plângerea depusă în ianuarie 2024 ancheta a ajuns la cinci percheziții domiciliare și la solicitarea de informații din patru state arată că dosarul se află într-o etapă în care procurorii încearcă să verifice, prin probe, povestea celor 1,1 milioane de euro.
De aici înainte, cheia anchetei va fi traseul banilor, cine i-a primit, prin ce societăți au circulat, ce s-a întâmplat cu presupusa finanțare de 6 milioane de euro și ce rol a avut fiecare dintre persoanele aflate acum în atenția DIICOT.
Până la o eventuală soluție definitivă a instanței, persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție. Faptele descrise de procurori reprezintă acuzații aflate în curs de verificare judiciară.
Schimbări în Codul Rutier. Cu cât mai poți depăși viteza legală fără să fii amendat
Harta județelor din România, cele mai afectate în caz de cutremur
Din august se schimbă regulile pentru eliberarea buletinelor. Cartea de identitate electronică devine principalul document
Sistemul național de supraveghere rutieră a intrat în funcțiune pe DN1, autostrăzi și marile bulevarde din Capitală
Doi turiști s-au întâlnit cu un urs, pe traseul spre Cascada Urlătoarea
Modificări legislative, de la 1 august, care vizează cărțile de identitate și pensiile
Lasă un răspuns