Rafinăria Petrotel Lukoil de la Ploiești nu mai depinde doar de decizia Tribunalulului Prahova. Administratorul judiciar a notificat autoritățile americane cu privire la intrarea în insolvență și încearcă să obțină de la Washington licența necesară pentru repornirea instalațiilor. În paralel, documentele procedurii indică un risc de faliment de peste 80%, pe fondul datoriilor, lipsei de lichidități și dependenței de finanțarea din interiorul grupului Lukoil.
Intrarea în insolvență a Petrotel Lukoil SA, operatorul rafinăriei de la Ploiești controlat de grupul rus Lukoil prin traderul elvețian Litasco, a ajuns oficial și în atenția Office of Foreign Assets Control (OFAC), instituția Trezoreriei SUA care administrează regimul sancțiunilor americane.
Informația apare într-un document al administratorului judiciar, analizat de Profit.ro. Potrivit acestuia, după deschiderea procedurii de insolvență, OFAC a fost notificat atât cu privire la situația juridică a companiei, cât și asupra intenției de reorganizare și de repornire a rafinăriei.
Scopul este obținerea unei licențe care să permită reluarea activității fără ca Petrotel și partenerii săi comerciali să intre în conflict cu sancțiunile americane aplicate grupului Lukoil.
Rafinăria a primit undă verde în aprilie, dar nu a pornit
Situația este cu atât mai complicată cu cât, în aprilie 2026, autoritățile române anunțau că Washingtonul a transmis o clarificare care permitea reluarea activității Petrotel pentru o perioadă limitată.
Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, declara atunci că Petrotel ar trebui să înceapă să opereze în baza unei scrisori primite de la autoritățile americane. România susținea că rafinăria poate funcționa cu țiței provenit din afara Rusiei, inclusiv din state precum Kazahstan sau Azerbaidjan. Numai că lucrurile nu au mers conform planului.
Ulterior, Ministerul Energiei a confirmat că reprezentanții Petrotel considerau că documentul transmis de OFAC nu oferea protecția juridică necesară și că pentru repornire era nevoie de o licență OFAC propriu-zisă, nu doar de o clarificare. Rafinăria a rămas astfel închisă, iar costurile opririi au continuat să se acumuleze.
Peste 936 de milioane de lei datorii
Potrivit documentelor instanței, Petrotel a ajuns să aibă datorii curente de peste 936 milioane de lei. Separat, Litasco, acționarul majoritar, reclamă o creanță de aproximativ 225,5 milioane de euro, echivalentul a circa 1,18 miliarde de lei, reprezentând finanțări acordate companiei românești.
Într-o altă raportare privind situația companiei apar datorii de aproximativ 247 milioane de lei către furnizori, în timp ce expunerea față de Litasco rămâne la peste un miliard de lei.
Practic, rafinăria se află într-o situație paradoxală deoarece are nevoie de finanțare pentru a reporni, dar tocmai mecanismul de finanțare intra-grup care îi susținea activitatea a devenit extrem de dificil de utilizat după sancționarea Lukoil.
Administratorul: risc de faliment de peste 80%
Una dintre cele mai dure concluzii din documentele procedurii de insolvență este evaluarea administratorului judiciar privind riscul de faliment.
Pe baza analizei perioadei 2023-2025, acesta indică:
Concluzia analizei bazate pe metoda scorurilor este că societatea avea probleme economico-financiare încă din 2023, iar riscul de faliment depășește 80%.
Cu alte cuvinte, insolvența nu este prezentată doar ca efect punctual al sancțiunilor, ci ca rezultatul unei combinații între deteriorarea indicatorilor financiari și blocarea mecanismelor prin care rafinăria era alimentată cu lichidități și materie primă.
„Ordinary course of business” nu a fost suficient pentru Petrotel
Un element important în această situație îl reprezintă modul în care băncile și partenerii comerciali au interpretat licențele generale emise succesiv de OFAC. Administratorul judiciar susține că instituțiile financiare și partenerii din România au adoptat o interpretare restrictivă a acestor prevederi.
În regimul american de sancțiuni au existat excepții pentru activitățile desfășurate în „ordinary course of business”, operațiuni curente și necesare pentru funcționarea companiilor, precum plata salariilor, mentenanța, serviciile de mediu, asigurările, serviciile IT, plata furnizorilor și conservarea activelor. Problema a apărut însă atunci când aceste prevederi au trebuit transpuse în operațiuni bancare concrete.
Potrivit administratorului, băncile din România au refuzat procesarea unor linii de credit sau finanțări provenite din afara țării, iar finanțarea intra-grup, esențială pentru funcționarea Petrotel, a devenit astfel un punct major de blocaj.
România a ajuns să supravegheze direct activele Lukoil
Importanța Petrotel pentru piața românească explică și intervenția statului. În documentele guvernamentale privind supravegherea extinsă a activelor Lukoil se arată că Petrotel și Lukoil România au un rol important în aprovizionarea pieței și în constituirea stocurilor de urgență.
Lukoil România operează 321 de stații de distribuție și cinci depozite regionale, iar grupul deține aproximativ 23% din piața produselor petroliere și circa 18% din obligația națională de stocare. Autoritățile au avertizat că oprirea Petrotel poate genera probleme în lanțurile logistice și riscuri de insuficiență locală sau regională de benzină și motorină.
Rafinăria are, în condiții normale, o pondere de aproximativ 20-21% din capacitatea de rafinare a României.
Și presa străină a urmărit cazul
Situația Petrotel nu este doar o problemă românească. Publicația spaniolă Cinco Días relata în aprilie că rafinăria de la Ploiești urma să fie repornită după obținerea unei derogări americane, subliniind că instalația are o capacitate de aproximativ 2,4 milioane de tone anual și că repornirea sa era legată de necesitatea aprovizionării pieței românești.
În același timp, Reuters a relatat despre efectele mai largi ale sancțiunilor americane asupra operațiunilor internaționale ale Lukoil. Compania rusă, unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, a fost nevoită să gestioneze perturbări la active din mai multe regiuni, inclusiv rafinării și operațiuni de retail din Europa.
În cazul României, miza este particulară și nu vorbim despre un simplu lanț de benzinării, ci despre o rafinărie importantă pentru piața internă, conectată financiar și comercial la un grup aflat sub sancțiuni americane.
Insolvența, încercarea de a câștiga timp
În aceste condiții, procedura de insolvență poate fi privită ca o încercare de a conserva compania și activele sale până când se clarifică problema licenței americane. Petrotel a intrat oficial în procedura generală de insolvență pe 26 august 2026, după ce și-a depus propria cerere.
Administratorul judiciar spune explicit că există intenția de reorganizare și repornire a rafinăriei. Pentru acest lucru, însă, este nevoie de rezolvarea problemei care a blocat întregul mecanism, adică despre cum poate funcționa o companie românească aflată sub controlul unui grup rus sancționat, fără ca finanțarea, aprovizionarea și tranzacțiile comerciale să intre în conflict cu regimul de sancțiuni al Statelor Unite.
Iar răspunsul la această dilemă nu se mai află doar la Ploiești sau București, se află, în bună măsură, la Washington.
Pentru Petrotel, următoarea etapă a insolvenței nu este doar o procedură comercială. Este și o negociere indirectă cu sistemul american de sancțiuni.
Dacă OFAC va acorda licența solicitată, reorganizarea și repornirea rafinăriei rămân o posibilitate. Dacă nu, documentele procedurii arată deja cât de aproape este compania de scenariul falimentului.
Schimbări în Codul Rutier. Cu cât mai poți depăși viteza legală fără să fii amendat
Harta județelor din România, cele mai afectate în caz de cutremur
Din august se schimbă regulile pentru eliberarea buletinelor. Cartea de identitate electronică devine principalul document
Sistemul național de supraveghere rutieră a intrat în funcțiune pe DN1, autostrăzi și marile bulevarde din Capitală
Doi turiști s-au întâlnit cu un urs, pe traseul spre Cascada Urlătoarea
Modificări legislative, de la 1 august, care vizează cărțile de identitate și pensiile
Lasă un răspuns