Evaziune… riscală! Peste 20,7 milioane de lei, puși sub sechestru în două săptămâni

În România, țara în care statul își numără cu grijă banii, mai mărește câte o taxă, mai inventează câte o economie și mai explică populimii că „nu E bani”, există și un alt circuit financiar, ceva mai discret, în care milioanele nu mai ajung la buget, dar ajung, potrivit anchetatorilor, să facă obiectul unor dosare penale. Numai în ultimele două săptămâni, Poliția Română a instituit măsuri asigurătorii de peste 20,7 milioane de lei în dosare privind infracțiuni economice.

Bilanțul perioadei 28 august – 10 septembrie 2026 este unul care ar trebui să dea ceva de lucru și celor care fac bugetele, și celor care le găuresc: 13 acțiuni de amploare, 77 de percheziții domiciliare și măsuri preventive dispuse față de 30 de persoane. Pentru recuperarea prejudiciilor au fost puse sub sechestru bunuri și conturi în valoare de 20.771.642 de lei.

Și pentru că evaziunea fiscală nu vine, de regulă, singură și cu bon fiscal, polițiștii au mai indisponibilizat șapte autoturisme, 16 telefoane mobile, șapte laptopuri, 160.763 de țigarete, aproximativ 100 de kilograme de tutun vrac, 6.000 de litri de alcool și alte bunuri în valoare de 1,393 milioane de lei. Un adevărat inventar al economiei care funcționează foarte bine, cu o singură problemă… uneori uită să mai treacă și pe la Fisc.

Unul dintre dosarele care ilustrează mecanismul a fost deschis în județul Cluj. La 2 septembrie, polițiștii economici au efectuat 12 percheziții în București și în județele Cluj, Sălaj, Ilfov și Timiș, într-o anchetă care vizează reprezentanții unei societăți comerciale din domeniul recuperării materialelor reciclabile. Potrivit cercetărilor, în perioada 2021-2024, aceștia ar fi omis să înregistreze în contabilitate toate veniturile obținute și nu și-ar fi îndeplinit integral obligațiile declarative.

Rezultatul estimat de anchetatori este un prejudiciu de 3.867.953 de lei adus bugetului general consolidat al statului. Aproape patru milioane de lei care, dacă acuzațiile se confirmă, nu au mai ajuns acolo unde trebuiau să ajungă. Pentru recuperarea banilor, au fost puse sub sechestru bunuri mobile și imobile și conturi bancare până la concurența întregii sume.

Într-un alt dosar, polițiștii economici din Arad au documentat activitatea unui administrator de societate din județul Bihor, suspectat că, între 2022 și 2025, ar fi desfășurat activități miniere fără permis sau licență de concesiune într-o balastieră din zona Feldioara. Agregatele minerale ar fi fost ulterior comercializate fără emiterea bonurilor fiscale. La 4 septembrie au urmat 11 percheziții în județele Arad și Bihor, iar documentele ridicate sunt analizate acum de anchetatori.

Cifrele sunt impresionante, dar poate cel mai interesant lucru este ceea ce se află în spatele lor. Statul român își construiește bugetele din taxe și impozite, explică de fiecare dată că fiecare leu contează și cere contribuabililor să fie solidari cu finanțele publice. În același timp, polițiștii economici trebuie să alerge după milioane despre care există suspiciunea că au fost ascunse, nedeclarate sau scoase din circuitul fiscal.

Așa se ajunge la situația aproape comică în care statul pune mâna într-un buzunar ca să mai scoată un leu pentru buget și trimite Poliția în celălalt buzunar să vadă unde au dispărut milioanele.

Desigur, un sechestru nu înseamnă o condamnare, iar persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unor hotărâri definitive. Dar amploarea operațiunilor arată că lupta cu criminalitatea economică nu se poartă doar în jurul unor bonuri nefiscalizate sau al unor venituri „uitate” în contabilitate. Este vorba despre sume care, atunci când dispar din circuitul fiscal, trebuie apoi recuperate de stat cu percheziții, expertize, sechestre și dosare penale.

Iar cele 20,7 milioane de lei puse sub sechestru în numai două săptămâni sunt doar suma pentru care anchetatorii au reușit, deocamdată, să tragă frâna de mână. Nota de plată finală urmează să fie stabilită în fiecare dosar.

Până atunci, contribuabilul corect poate privi liniștit bonul fiscal din buzunar. Alții au aparent o relație ceva mai relaxată cu Fiscul. Poliția încearcă acum să le reamintească faptul că, mai devreme sau mai târziu, și economia subterană poate primi chitanță. De la stat.