Țeapa cu „aparatul de ventilație” a ajuns și în Prahova. Nouă persoane, cercetate pentru 26 de înșelăciuni și tentative de înșelăciune

Prahova se numără printre județele în care o grupare este suspectată că a pus în aplicare o metodă de înșelăciune bazată pe panică, folosind apeluri pe telefonul fix și o poveste medicală inventată. Nouă persoane, cu vârste între 16 și 43 de ani, sunt cercetate de polițiștii din Constanța pentru 26 de fapte de înșelăciune și tentativă de înșelăciune. Prejudiciul estimat se ridică la aproximativ 500.000 de lei.

Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Constanța, faptele ar fi fost comise în perioada aprilie-iulie, atât în municipiul Constanța, cât și în județele Prahova, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Vâlcea, Sibiu, Hunedoara, Mehedinți și Botoșani.

Anchetatorii susțin că suspecții ar fi folosit o metodă cunoscută sub denumirea de „accidentul” sau „rudă în nevoie”, însă adaptată unei situații medicale care să provoace o reacție emoțională imediată.

„Sunt internat. Am nevoie urgentă de bani pentru un aparat de ventilație”

Victimele erau apelate pe telefonul fix de la domiciliu. Persoana de la celălalt capăt al firului s-ar fi prezentat inițial drept o rudă a victimei și ar fi susținut că este internată în stare gravă.

Povestea avea, potrivit anchetatorilor, un element comun în toate cazurile și anume o presupusă afecțiune pulmonară, prezentată drept atât de gravă încât ar fi fost necesară utilizarea urgentă a unui aparat de ventilație mecanică.

Pentru a face scenariul cât mai credibil, în conversație ar fi intervenit și alte persoane care pretindeau că sunt medici sau alte cadre medicale. Rolul acestora ar fi fost să confirme povestea și să amplifice starea de panică a victimei.

Practic, oamenii erau determinați să creadă că o rudă apropiată se află între viață și moarte și că intervenția medicală depinde de plata imediată a unei anumite sume de bani.

Banii erau preluați în apropierea locuințelor

După ce erau convinse să plătească, victimele ar fi fost îndrumate către locuri stabilite în prealabil, de regulă în apropierea propriilor locuințe. Acolo intervenea o altă verigă a presupusei grupări.

Potrivit polițiștilor, persoanele care ar fi avut rolul de a prelua banii se prezentau cu fața acoperită cu mască medicinală, îmbrăcate în haine de culoare închisă, de regulă cu mâneci lungi, indiferent de anotimp, și purtând șapcă, glugă sau fes.

Măsurile ar fi fost luate tocmai pentru a împiedica identificarea fizionomiei și pentru a îngreuna activitatea anchetatorilor.

Prahova, printre județele vizate

Prezența județului Prahova pe lista teritoriilor în care anchetatorii au identificat astfel de fapte este un element important al dosarului.

Deși cercetările sunt coordonate de polițiștii din Constanța, fenomenul depășește cu mult granițele județului de la malul mării. Cele 26 de fapte investigate au fost documentate în zece zone ale țării, ceea ce indică o activitate desfășurată pe o arie geografică extinsă.

Pentru victimele grupării, metoda este cu atât mai periculoasă cu cât autorii exploatează un reflex firesc, teama pentru sănătatea unui părinte, copil, frate sau altă rudă apropiată.

13 percheziții în Constanța și Năvodari

Pentru documentarea activității presupusei grupări, polițiștii au efectuat 13 percheziții domiciliare în municipiul Constanța și în Năvodari.

În urma descinderilor, anchetatorii au ridicat mai multe sume de bani, în lei și valută, bijuterii și alte bunuri, acestea urmând să fie analizate în cadrul cercetărilor.

La finalul operațiunii, polițiștii au dispus reținerea pentru 24 de ore a șapte bărbați și două femei, cu vârste cuprinse între 16 și 43 de ani. Cei nouă urmează să fie prezentați instanței, cu propunere de arestare preventivă.

500.000 de lei, prejudiciul estimat

În acest moment, valoarea totală a prejudiciului este estimată la aproximativ 500.000 de lei.

Ancheta continuă pentru stabilirea cu exactitate a tuturor faptelor, a rolului fiecărei persoane implicate și a prejudiciului produs în fiecare dintre județele vizate, inclusiv în Prahova.

Polițiștii atrag, practic, atenția asupra unei reguli de bază: în cazul unui apel în care o presupusă rudă solicită urgent bani pentru o problemă medicală, nu trebuie făcută nicio plată înainte ca informația să fie verificată independent.

Un apel către ruda despre care se afirmă că este internată, către un alt membru al familiei sau către unitatea medicală indicată poate face diferența dintre o situație reală și pierderea unor sume importante de bani.

În cazul de față, anchetatorii susțin că tocmai panica și urgența artificial create la telefon au reprezentat principalele arme ale celor care ar fi pus la cale schema.