Percheziții în Prahova într-un nou dosar de fraudă imobiliară – Rețeta White Tower și Nordis revine! Apartamente promise mai multor cumpărători, bani plimbați prin firme și un prejudiciu de 16 milioane de lei – VIDEO

Un număr de 19 percheziții au fost declanșate miercuri, 12 august 2026, într-un dosar de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și spălarea banilor. Două dintre descinderi au avut loc în județul Prahova. Ancheta vizează un mecanism care, prin modul de operare descris de procurori, amintește izbitor de dosarele White Tower și Nordis, cu apartamente promise unor cumpărători diferiți, proiect imobiliar rămas nefinalizat, avansuri nerecuperate și bani transferați succesiv prin mai multe societăți. Prejudiciul estimat până acum: aproximativ 16 milioane de lei.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Secția de urmărire penală, împreună cu polițiștii de investigare a criminalității economice din cadrul IGPR și inspectoratelor de poliție din Ilfov și Prahova, au pus în executare 19 mandate de percheziție domiciliară.

Potrivit procurorilor, 14 percheziții au avut loc în București, două în Ilfov, una în Giurgiu și două în județul Prahova.

Ancheta vizează persoane fizice, administratori de societăți comerciale, dar și mai multe persoane juridice. Printre obiectivele controlate se află societăți comerciale, instituții financiare nebancare, iar anchetatorii efectuează verificări și la o instituție și la patru birouri notariale.

Miza descinderilor este identificarea și ridicarea documentelor, înscrisurilor, valorilor și datelor informatice care ar putea demonstra circuitul banilor și mecanismul prin care ar fi fost încheiate tranzacțiile imobiliare.

Aceeași locuință, mai mulți cumpărători?

Potrivit anchetatorilor, persoanele cercetate ar fi încheiat mai multe promisiuni de vânzare-cumpărare pentru apartamente care urmau să fie construite într-un complex rezidențial din Sectorul 5 al Capitalei. Problema este că lucrările nu ar fi fost finalizate.

Este vorba despre Oxy Residence 2, un ansamblu rezidențial nou din sud-vestul Capitalei, dezvoltat de societatea TOP & CONSTRUCT DEZVOLTARE SRL, care promitea blocuri securizate, spaţii verzi şi locuri de joacă. Zeci de apartamente s-au vândut rapid, mai ales că prețurile erau sub media pieţei.

Cumpărătorii au constatat ulterior că apartamentele pentru care au plătit 50.000-60.000 de euro fuseseră vândute și revândute de mai multe ori, telefoanele de pe site-urile Oxy Residence 2 sunt închise, iar administratorii firmei nu mai sunt de găsit.

TOP & CONSTRUCT DEZVOLTARE SRL, administrată de Mariana Lungu, a depus în martie 2026 o cerere de deschidere a procedurii de insolvență la Tribunalul Prahova.

Dezvoltatorul în cauză nu este la prima problemă cu legea; anterior, numele său a fost implicat într-un dosar privind deduceri de TVA obținute ilegal.

Mai grav, susțin procurorii, în unele cazuri aceleași apartamente ar fi fost promise mai multor potențiali cumpărători, fără ca aceștia să cunoască situația juridică reală a imobilelor. Oamenii ar fi achitat avansuri, însă, ulterior, nu și-ar fi putut recupera banii.

Este exact genul de mecanism care a transformat în ultimii ani piața dezvoltărilor imobiliare într-un teren fertil pentru anchete penale: clientului i se vinde o promisiune, banii intră în cont, apartamentul rămâne pe hârtie, iar atunci când cumpărătorul încearcă să-și recupereze banii descoperă că problema nu mai este doar întârzierea lucrării, ci și situația juridică a imobilului și traseul banilor.

De la apartament la circuitul banilor

Însă dosarul de astăzi nu se oprește la suspiciunea unor vânzări multiple. Procurorii investighează și posibila spălare a banilor.

Potrivit comunicatului oficial, există suspiciunea că banii obținuți prin încheierea promisiunilor de vânzare-cumpărare ar fi fost transferați succesiv prin conturile mai multor societăți comerciale interpuse. Elementul important pentru anchetă este că respectivele societăți ar fi fost, conform suspiciunii procurorilor, controlate în fapt de aceleași persoane. Ulterior, sumele ar fi fost retrase în numerar și utilizate în interesul și beneficiul persoanelor cercetate.

Dacă această ipoteză va fi confirmată de probe, anchetatorii nu mai au în față doar o eventuală fraudă între dezvoltator și cumpărător, ci un mecanism financiar mai complex, în care firmele ar fi putut avea rolul unor verigi prin care banii încasați de la clienți erau mutați și ulterior scoși din circuitul bancar.

„Solicităm persoanelor prejudiciate prin mecanismul infracțional sus-menționat de a se adresa organelor de urmărire penală în vederea informării asupra drepturilor legale, etapele procesului penal și răspunderea penală a persoanelor vinovate”, au transmis și reprezentanții IGPR.

„White Tower”, varianta de București?

Comparația cu dosarul White Tower din Ploiești nu este una întâmplătoare. În cazul anchetei din Prahova, procurorii au susținut că, în perioada 2016-2023, un dezvoltator imobiliar ar fi indus în eroare 16 persoane prin promisiuni de vânzare-cumpărare, după care aceleași apartamente ar fi fost înstrăinate altor persoane. Prejudiciul indicat atunci de anchetatori a fost de aproximativ 985.500 de euro și 424.091 de lei.

În dosarul White Tower au fost vizate inclusiv persoane din zona notarială și juridică, iar anchetatorii au investigat și modul în care activele dezvoltatorului ar fi fost transferate înaintea intrării în insolvență. Mai mult, ancheta White Tower a ajuns și la Primăria Ploiești, unde procurorii au ridicat documente din zona de urbanism.

În noul dosar, avem din nou combinația aceea cu promisiuni de vânzare – apartamente nefinalizate – posibile promisiuni multiple – avansuri nerecuperate – firme interpuse – transferuri succesive de bani – retrageri în numerar.

Diferența este dimensiunea prejudiciului: 16 milioane de lei, potrivit evaluării provizorii a anchetatorilor.

Și Nordis a pornit de la aceeași vulnerabilitate: banii plătiți înaintea locuinței

O altă comparație inevitabilă este dosarul Nordis, devenit unul dintre cele mai cunoscute scandaluri imobiliare din România.

În februarie 2025, DIICOT a efectuat 65 de percheziții în România și Monaco, inclusiv în județul Prahova, într-o anchetă care viza, între altele, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, delapidare și spălarea banilor. Procurorii descriau un mecanism în care clienții achitau bani pentru proiecte imobiliare, iar ancheta urmărea inclusiv circuitul sumelor și operațiunile efectuate prin societățile grupului.

În cazul de astăzi, nu există, cel puțin în această etapă, vreo informație oficială care să indice o legătură între persoanele sau societățile cercetate și Nordis ori White Tower.

Precizăm că asemănarea este însă la nivelul mecanismului investigat, nu al identității persoanelor.

De ce sunt importante cele două percheziții din Prahova? Din comunicatul oficial apar și alte coincidențe cu dosarul înșelăciunilor imobiliare White Tower și City Gate din Ploiești, precum avocat, IFN-uri, notari….

„Perchezițiile sunt efectuate la locuințele unor persoane fizice, printre care și un avocat, precum și la sediile / punctele de lucru ale mai multor persoane juridice (societăți și IFN-uri) și au drept scop identificarea și ridicarea cu celeritate de înscrisuri, obiecte, valori ori date informatice care au legătură directă cu faptele cercetate și pot servi la aflarea adevărului. De asemenea, sunt efectuate verificări la o instituție și la 4 birouri notariale, în vederea obținerii unor înscrisuri necesare completării probatoriului în cauză.”, potrivit anchetatorilor.

Un alt element care trebuie urmărit este implicarea a patru birouri notariale. Procurorii nu afirmă că notarii ar fi comis infracțiuni. Ei precizează că verificările sunt efectuate pentru obținerea unor înscrisuri necesare completării probatoriului. Este o nuanță juridică relevantă.

Totuși, documentele notariale pot fi extrem de importante pentru reconstruirea mecanismului. Promisiunile de vânzare-cumpărare, identificarea exactă a apartamentelor, datele încheierii actelor, eventualele sarcini înscrise în cartea funciară și succesiunea tranzacțiilor pot arăta dacă aceeași unitate locativă a fost promisă succesiv unor persoane diferite.

16 milioane de lei… cât de mare poate deveni dosarul?

Prejudiciul de 16 milioane de lei este unul estimat la acest moment procesual. Prin urmare, suma se poate modifica pe măsură ce anchetatorii identifică noi persoane vătămate, noi contracte și noi fluxuri financiare.

Tocmai de aceea, cele 19 percheziții pot reprezenta doar începutul. Dacă documentele ridicate confirmă existența mai multor contracte succesive pentru aceleași imobile și dacă analiza financiară va demonstra transferurile între societățile considerate „interpuse”, ancheta poate căpăta o dimensiune mult mai mare decât cea prezentată în comunicatul inițial.

Rețeta care se repetă în imobiliare

Ceea ce ar trebui să îngrijoreze piața nu este doar valoarea prejudiciului din acest dosar. Este modelul care, se pare, a devenit șablon în multe mari orașe ale țării.

Iar când cumpărătorul începe să ceară explicații și banii înapoi, descoperă că recuperarea prejudiciului poate fi infinit mai complicată decât plata avansului.

White Tower a arătat că acest mecanism poate apărea și la Ploiești. Nordis a demonstrat cât de mare poate deveni un asemenea scandal atunci când mecanismul este extins la o rețea de proiecte și societăți.

Dosarul deschis acum de procurori ar putea arăta dacă avem de-a face cu un caz izolat sau cu încă o demonstrație că, în România, promisiunea unei locuințe poate deveni uneori un instrument pentru colectarea unor sume uriașe de bani de la oameni care cred că își cumpără o casă.

Deocamdată, însă, trebuie respectată prezumția de nevinovăție. Anchetatorii vorbesc despre persoane cercetate și suspiciuni. Instanțele sunt cele care vor stabili, în final, dacă acuzațiile se confirmă.

Pentru Prahova așteptăm să aflăm cine sunt cei pentru care, în dimineața de 12 august 2026, polițiștii și procurorii au bătut la ușă?