Parlamentul se pregătește să instituie prin lege un program național pentru înlocuirea treptată a sobelor care funcționează cu lemne și alți combustibili solizi, însă renunțarea la aceste sisteme de încălzire nu va fi obligatorie. Potrivit propunerilor discutate în Parlament, proprietarii care vor dori să renunțe voluntar la sobele pe lemne vor putea beneficia de granturi pentru achiziționarea unor sisteme alternative de încălzire.
Măsura face parte din pachetul legislativ necesar pentru îndeplinirea unor jaloane asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cadrul obiectivelor privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire și atragerea integrală a fondurilor europene disponibile prin acest mecanism.
Proiectul a fost dezbătut marți în Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, care a adoptat un raport favorabil. Inițiativa urmează să fie supusă votului în plenul Camerei Deputaților și, ulterior, Senatului, în cadrul sesiunii extraordinare convocată în această săptămână.
Peste 3,5 milioane de gospodării folosesc sobe pe lemne
Dimensiunea programului este una semnificativă, în condițiile în care, potrivit datelor prezentate în timpul dezbaterilor parlamentare, peste 3,5 milioane de gospodării din România se încălzesc cu lemne de foc.
Deputata Cristina Prună a atras atenția asupra numărului foarte mare de gospodării care depind de încălzirea cu lemne, în timp ce deputatul Ilie Toma a subliniat că, în județul Hunedoara, ponderea gospodăriilor care se bazează pe sobe în sezonul rece ajunge, în anumite zone, la peste 80-90%.
În aceste condiții, orice măsură privind înlocuirea sobelor trebuie să țină cont de realitățile sociale și economice din România, în special în mediul rural și în localitățile care nu dispun de rețele de gaze naturale sau sisteme centralizate de încălzire.
Renunțarea la sobă va fi voluntară
Una dintre principalele modificări acceptate în cadrul consultărilor dintre parlamentari și Guvern este eliminarea caracterului obligatoriu al înlocuirii sobelor existente.
Conform formei discutate în comisie, participarea la programele de sprijin va fi voluntară, iar înlocuirea sistemelor de încălzire pe bază de lemne se va face „exclusiv la cererea deținătorilor acestora”.
Mai mult, propunerea legislativă precizează explicit că noile prevederi nu instituie o obligație generală pentru proprietari de a-și înlocui sobele și nici nu interzic utilizarea sistemelor de încălzire existente.
Astfel, în forma propusă, legea ar urma să prevadă că:
„Prevederile prezentului articol nu instituie obligația generală de înlocuire a unităților de încălzire existente și nu interzic utilizarea acestora, inclusiv a unităților care utilizează biomasa forestieră”.
Prin urmare, proprietarii care nu doresc să participe la program nu ar urma să fie obligați să renunțe la sobele pe lemne.
Ce sisteme de încălzire ar putea înlocui sobele
Persoanele care vor opta voluntar pentru înlocuirea sobelor ar putea beneficia de sprijin financiar pentru instalarea unor sisteme alternative, bazate în special pe tehnologii cu emisii reduse și surse regenerabile de energie.
Printre soluțiile prevăzute în propunerea legislativă se numără:
Granturile ar urma să reprezinte principalul instrument prin care statul va încuraja proprietarii să renunțe, voluntar, la încălzirea tradițională cu lemne și să treacă la sisteme moderne.
Rămâne însă esențială clarificarea, în etapa următoare, a modului concret în care vor fi acordate aceste granturi, a valorii finanțărilor, a criteriilor de eligibilitate și a categoriilor de gospodării care vor avea prioritate.
250.000 de sobe ar urma să fie înlocuite până în 2040
Proiectul stabilește și o serie de obiective etapizate pentru înlocuirea unităților de încălzire care utilizează biomasa forestieră și/sau combustibili fosili solizi.
Potrivit propunerii, sistemele alternative de încălzire ar trebui să permită înlocuirea progresivă a:
Țintele sunt semnificativ mai mici decât numărul total al gospodăriilor care utilizează în prezent lemnul pentru încălzire. Dacă cifra de peste 3,5 milioane de gospodării prezentată în Parlament este raportată la ținta de 250.000 de unități până în 2040, programul ar viza, în această etapă, doar o parte a gospodăriilor care folosesc astfel de sisteme.
De aceea, miza reală a proiectului nu este doar adoptarea legii, ci și modul în care va fi implementat programul și dacă fondurile disponibile vor fi suficiente pentru a face atractivă trecerea la sisteme alternative.
O schimbare importantă pentru gospodăriile din mediul rural
În România, încălzirea cu lemne este o realitate pentru milioane de oameni, în special în localitățile rurale și în zonele în care infrastructura de gaze naturale sau rețelele centralizate de termoficare lipsesc.
Pentru aceste gospodării, înlocuirea unei sobe clasice cu o pompă de căldură, un sistem fotovoltaic sau o altă soluție modernă poate presupune costuri semnificative și, în unele cazuri, lucrări suplimentare pentru eficientizarea energetică a locuinței.
De aceea, succesul programului va depinde în mare măsură de valoarea granturilor și de accesibilitatea acestora. O finanțare insuficientă ar putea face ca programul să fie accesibil doar proprietarilor care își permit să suporte din fonduri proprii diferența de cost.
În schimb, un program de finanțare bine construit ar putea accelera modernizarea sistemelor de încălzire și reducerea emisiilor, fără ca populația să fie obligată să renunțe la sobele pe lemne.
Parlamentul urmează să dea votul final
Proiectul privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire a trecut de Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, care a adoptat un raport favorabil.
Inițiativa urmează să intre la vot în plenul Camerei Deputaților, iar ulterior să fie dezbătută și votată de Senat, în cadrul sesiunii extraordinare din această săptămână.
În forma discutată în prezent, mesajul transmis de Parlament este că România își propune să reducă treptat dependența de sobele alimentate cu lemne și combustibili solizi, însă proprietarii nu vor fi obligați să le înlocuiască.
Programul ar urma să se bazeze pe stimulente financiare și pe decizia voluntară a proprietarilor. Rămâne de văzut însă cât de atractive vor fi granturile și câte dintre cele peste 3,5 milioane de gospodării care folosesc lemnul pentru încălzire vor putea și vor dori să facă trecerea către soluțiile alternative propuse de autorități.
Schimbări în Codul Rutier. Cu cât mai poți depăși viteza legală fără să fii amendat
Harta județelor din România, cele mai afectate în caz de cutremur
Din august se schimbă regulile pentru eliberarea buletinelor. Cartea de identitate electronică devine principalul document
Sistemul național de supraveghere rutieră a intrat în funcțiune pe DN1, autostrăzi și marile bulevarde din Capitală
Doi turiști s-au întâlnit cu un urs, pe traseul spre Cascada Urlătoarea
Modificări legislative, de la 1 august, care vizează cărțile de identitate și pensiile
Lasă un răspuns