Statul nu știe câți alegători români au murit în străinătate și nici prin țară nu prea știe

O verificare a cetățenilor români cu drept de vot și cu vârsta de peste 90 de ani, efectuată de Autoritatea Electorală Permanentă, a scos la iveală imposibilitatea cunoașterii cu precizie a numărului românilor decedați în străinătate în vederea radierii acestora de pe listele electorale.

Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a declarat astăzi că instituția a verificat 152.221 de români cu drept de vot cu vârsta mai mare de 90 de ani, înscriși în Registrul Electoral. Astfel a depistat că 15.424 de români sunt decedați și i-a scos din baza de date a celor cu drept de vot.

Cât despre situația din țară, Țuțuianu a declarat că alți 3.435 de români ar trebui radiați din registrul electoral pentru că „se cunoaște la nivel local că sunt persoane decedate dar nu există încă documente justificative identificate”.

Suplimentar, pentru alți 13.073 de români cu vârsta mai mare de 90 de ani „autoritățile locale nu au informații suficiente, dar presupunem că sunt decedate și aceste persoane”, asta în condițiile în care guvernele au tot pompat bani în digitalizare, au forțat cartea de identitate electronică deși instituțiile nu sunt nici acum pregătite cu cititoare.

Președintele AEP a subliniat că statul român nu are capacitatea de a urmări cu exactitate numărul cetățenilor români care au decedat în străinătate.

„ Decedații din străinătate se înregistrează la Primăria Sectorului 1, problema pe care o avem este că transcrierea actului de stare civilă se face doar la cererea moștenitorilor care de regulă au un interes succesoral și dacă nu vin să ceară deschiderea procedurii succesorale decesul nu este înregistrat. Cu alte cuvinte, noi nu știm, noi, statul român, câți cetățeni români au decedat în străinătate. Este o temă de discuție cu viitorul guvern, cu Ministerul de Externe în principal, pentru a găsi o soluție, pentru că presupune acorduri interstatale”, a spus el.

”O a doua problemă este cu decedații din Republica Moldova, Ucraina, alte state unde acești oameni au domiciliul dar au redobândit cetățenia română. Statul roman nu știe nimic despre acești cetățeni și va trebui, de asemenea, cu Ministerul de Externe, să găsim o soluție pentru că implică un acord între state”, a adăugat șeful AEP.

Din totalul de alegători români din baza de date oficială, 17.975.589 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 1.052.144 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS, conform datelor valabile la data de 30 iunie.

La alegerile trecute erau înscrisi în registrele AEP 18.267.997 de persoane. 

Statisticile arată că anual în România mor în jur de 250.000 de adulți, ceea ce înseamnă că, de la începutul anului 2024 și până acum, numărul deceselor celor cu drept de vot ar depăși 600.000 de români. Ori un calcul simplu arată că din 2024 și până acum, pe datele AEP, au dispărut doar  292.408 de alegători. Oare de ce nu se potrivesc datele? A păstrat cineva o rezervă?