Fondurile europene cu bilet doar dus – ADI Prahova a reușit să transforme parteneriatul primăriilor într-o capcană de milioane de euro

Ceea ce trebuia să fie una dintre cele mai eficiente formule de dezvoltare locală prin fonduri europene riscă să se transforme într-unul dintre cele mai mari eșecuri administrative ale ultimelor două decenii. Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), create pentru a facilita accesarea finanțărilor europene și pentru a eficientiza serviciile publice, au ajuns în multe județe să funcționeze ca structuri din care ieșirea pare imposibilă.

Din ce în ce mai mulți primari încep să se întrebe dacă atâta timp câ serviciul nu funcționează, dacă investițiile întârzie, dacă tarifele cresc și dacă operatorul nu răspunde așteptărilor comunității, de ce o administrație locală nu poate ieși din asociere fără să fie condamnată la plata unor despăgubiri uriașe? În Prahova, deja, exemplele se înmulțesc.

Ploieștiul a deschis drumul. Sinaia confirmă problema

Municipiul Ploiești a declanșat procedurile pentru ieșirea din ADI Deșeuri, după ani de conflicte privind gestionarea serviciului de salubritate și modul în care au fost administrate contractele și investițiile.

În paralel, în domeniul serviciilor de apă și canalizare, tot mai multe administrații locale analizează posibilitatea desprinderii de ADI Prahova și de operatorul regional Hidro Prahova SA. Printre acestea se află Sinaia, Câmpina, Bușteni și alte localități care reclamă aceeași problemă, adică lipsa controlului asupra unui serviciu public important și imposibilitatea practică de a-l reorganiza în interesul comunității. Cazul Sinaia este cel mai relevant pentru că demonstrează dimensiunea reală a mecanismului.

„Puteți pleca, dar vă costă zeci de milioane de euro!”

Primăria Sinaia a solicitat oficial ADI Prahova informații privind posibilitatea retragerii din asociație și încetării delegării serviciului către Hidro Prahova SA. Răspunsul primit, în iunie 2026, nu conține un calcul concret al eventualelor despăgubiri. Hidro Prahova nici măcar nu s-a obosit să estimeze valoarea acestora, deși solicitarea administrației locale era una cât se poate de clară.

În schimb, documentul abundă în avertismente privind consecințele unei eventuale retrageri și lasă să se înțeleagă că nota de plată ar putea ajunge la zeci de milioane de euro. Mai grav este că operatorul nu prezintă o fundamentare economică exactă, ci invocă generic obligațiile asumate prin proiectele europene și impactul asupra echilibrului financiar al proiectului regional.

Cu alte cuvinte, administrația locală este avertizată că poate pleca doar dacă este dispusă să suporte consecințe financiare uriașe, fără să știe însă cât ar costa efectiv această decizie.

Investiții europene care devin argument împotriva beneficiarilor

Paradoxul este evident, căci fondurile europene au fost create pentru dezvoltarea comunităților locale, nu pentru a le bloca libertatea administrativă. În cazul Sinaia, documentele arată că prin proiectele europene au fost realizate investiții în valoare de peste 40 milioane de euro.

Acestea includ peste 25 milioane euro prin Programul Dezvoltare Durabilă, aproape 17,3 milioane euro prin Programul Operațional Infrastructură Mare, investiții prin fostul Program Operațional Sectorial și finanțări prin programul SAMTID.

La acestea se adaugă peste 553.000 euro rambursați de oraș către Hidro Prahova pentru împrumutul contractat de la Banca Europeană de Investiții, precum și investiții din bugetul local de peste 1,6 milioane lei și aproape 3,9 milioane lei cheltuite pentru întreținere și reparații.

Cu toate acestea, tocmai aceste investiții sunt invocate acum drept principal argument pentru imposibilitatea retragerii. Practic, banii europeni, destinați dezvoltării infrastructurii, riscă să fie transformați într-un instrument de constrângere administrativă.

Interesul proiectului sau interesul operatorului?

În răspunsul transmis Primăriei Sinaia, ADI Prahova și Hidro Prahova susțin că ieșirea unui singur membru ar obliga la regândirea întregului model regional de operare și ar putea afecta sustenabilitatea serviciului pentru toate celelalte localități.

Mai mult, operatorul avertizează că retragerea ar influența strategia de tarifare și echilibrul financiar al proiectului regional, chiar dacă pe teritoriul respectivei localități nu există investiții în derulare. O argumentație care ne pune pe gânduri… Păi, dacă întregul sistem depinde atât de mult de imposibilitatea retragerii unui membru, nu cumva modelul însuși este unul profund vulnerabil? Un parteneriat autentic ar trebui să funcționeze prin eficiență și încredere, nu prin imposibilitatea juridică de a părăsi sistemul.

Primarii încep să pună sub semnul întrebării modelul ADI

Nemulțumirile nu mai reprezintă cazuri izolate. La Ploiești vorbim despre ADI Deșeuri, la Sinaia, Câmpina, Bușteni și în alte localități prahovene au existat, în ultimii ani, discuții privind calitatea serviciilor, ritmul investițiilor și oportunitatea menținerii actualului model regional.

Fenomenul nu mai poate fi privit ca o simplă dispută între un operator și câteva administrații locale. Deja scoate la iveală o problemă sistemică din cauza modului în care au fost construite proiectele europene și contractele de delegare pare să fi pus accent aproape exclusiv pe stabilitatea operatorilor regionali, în timp ce autonomia administrațiilor locale a devenit secundară.

Fondurile europene nu trebuie să creeze dependență

Nimeni nu contestă faptul că investițiile europene trebuie protejate și că există obligații asumate față de Comisia Europeană. Însă, la fel de adevărat este că aceste investiții au fost realizate pentru cetățeni și pentru comunitățile locale, nu pentru a crea structuri din care autoritățile locale să nu mai poată ieși decât plătind despăgubiri de ordinul zecilor de milioane de euro.

Dacă un primar ajunge să constate că serviciul public nu mai răspunde interesului comunității, iar singurul răspuns primit este amenințarea cu despăgubiri imposibil de suportat, atunci problema nu este doar pe plan local. Este dovada că modelul administrativ construit în jurul unor proiecte europene generoase are nevoie de o revizuire profundă.

Iar ceea ce se întâmplă, astăzi, în Prahova ar putea deveni, în foarte scurt timp, un precedent pentru multe alte județe din România, unde primarii încep să descopere că asocierea în ADI a fost, în realitate, un drum cu sens unic.

Foto-document: Sinaia Group