Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a înregistrat în aprilie cea mai mare colectare lunară de venituri la bugetul statului, depășind cu aproximativ 1,6 miliarde de lei ținta stabilită pentru această perioadă. Un rezultat care marchează un moment important pentru execuția bugetară din 2026 și vine într-un context economic și politic sensibil.
Aprilie a fost prima lună din acest an pentru care Fiscul a avut un plan oficial de colectare, după adoptarea bugetului de stat în martie de către Guvernul României.Obiectivul stabilit pentru această perioadă a fost de 56 de miliarde de lei, însă veniturile strânse au depășit pragul, stabilind un nou record lunar.
Rezultatul este considerat destul de important pentru reducerea deficitului bugetar, într-un moment în care respectarea țintelor fiscale este atent monitorizată de investitori, agențiile de rating și Comisia Europeană. România are un plan fiscal convenit cu Bruxelles-ul pentru reducerea deficitului până în 2031, sub pragul de 3% din PIB permis în Uniunea Europeană.
Luna aprilie a fost și prima fără limitările de cheltuieli generate de întârzierea aprobării bugetului. În execuția bugetară au început să intre și plăți amânate din perioada ianuarie-martie, ceea ce a crescut presiunea asupra deficitului.
În același timp, instabilitatea politică provocată de căderea Guvernului prin moțiune de cenzură a pus presiune pe costurile de împrumut ale statului și pe cursul leului. Deși dobânzile s-au mai temperat, moneda națională s-a depreciat semnificativ față de euro.
Performanța în colectare a fost sprijinită de mai mulți factori, printre care majorările de taxe adoptate în vara anului trecut, măsuri de eficientizare implementate la nivelul Fiscului, schimbări legislative în domeniul fiscal, dar și intensificarea controalelor bazate pe analize de risc.
Inspectorii au identificat prejudicii importante și obligații fiscale neachitate de firme care nu intraseră anterior suficient în atenția instituției.
Execuția bugetară pentru primul trimestru indică o îmbunătățire destul de clară față de anul trecut, cu un deficit de 21,09 miliarde lei (1,03% din PIB), față de 43,66 miliarde lei (2,28% din PIB) în 2025, respectiv venituri bugetare de +12,3%, în special din TVA, iar cheltuieli totale au ajuns la −2,8%, inclusiv la salarii bugetare și asistență socială.
Datele oficiale pentru primele patru luni din 2026 urmează să fie publicate la finalul lunii.
Conform bugetului, s-a înregistrat un deficit cash de 6,2% din PIB, respectiv deficit ESA de 6% din PIB. Aceste ținte sunt aliniate angajamentelor asumate de România față de instituțiile europene și fac parte din planul fiscal convenit cu Bruxelles pentru reducerea treptată a dezechilibrelor bugetare.
Colectarea record din aprilie reprezintă un semnal pozitiv pentru stabilitatea finanțelor publice, însă presiunile politice, evoluția cursului valutar și necesitatea reducerii deficitului rămân provocări importante pentru restul anului.
Lasă un răspuns