Un grup de 43 de procurori din cadrul Direcției Națională Anticorupție (DNA), printre care şi adjunctul procurorului-şef, Silviu Paul Dimitriu, a deschis o acţiune în instanţă împotriva instituţiei, solicitând alinierea salariilor la nivelul celor acordate procurorilor delegaţi la Parchetul European (EPPO). Informaţia a fost publicată iniţial de G4Media.
Acţiunea a fost depusă pe 15 mai la Tribunalul București, Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, fiind încadrată la categoria „litigii de muncă”. Dosarul se află în prezent în procedură prealabilă, fără termen stabilit pentru dezbateri.
În proces sunt chemaţi ca pârâţi atât DNA, cât şi Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Procurorii cer instanţei să constate că sunt discriminaţi salarial în raport cu colegii lor delegaţi la Parchetul European.
Potrivit reclamanţilor, procurorii delegaţi la EPPO ar avea salarii lunare de aproximativ 8.000 de euro, în timp ce procurorii DNA câştigă, în medie, în jur de 5.000 de euro. Diferenţa este considerată nejustificată, în condiţiile în care aceştia susţin că au aceleaşi condiţii de angajare, aceleaşi competenţe profesionale, aceleaşi drepturi şi facilităţi și atribuţii similare, inclusiv în combaterea fraudelor cu fonduri europene
Procurorii susţin că investigarea fraudelor privind fondurile UE intră şi în competenţa DNA, ceea ce face ca diferenţa de salarizare să fie, în opinia lor, discriminatorie.
Prin acţiunea deschisă, cei 43 de procurori cer ca instanţa să oblige DNA să le plătească diferenţele salariale retroactiv, începând cu 1 iunie 2021 (data înfiinţării EPPO), dobânzi penalizatoare, actualizarea sumelor cu indicele de inflaţie până la plata efectivă.
Mai mulţi procurori incluşi în listă au refuzat să comenteze public demersul. Până în acest moment, DNA nu a transmis un punct de vedere oficial privind procesul.
Cazul deschide o nouă dezbatere despre echitatea salarizării în sistemul judiciar şi despre impactul apariţiei instituţiilor europene asupra grilelor de remunerare din România.
Harta județelor din România, cele mai afectate în caz de cutremur
Schimbări în Codul Rutier. Cu cât mai poți depăși viteza legală fără să fii amendat
Din august se schimbă regulile pentru eliberarea buletinelor. Cartea de identitate electronică devine principalul document
Sistemul național de supraveghere rutieră a intrat în funcțiune pe DN1, autostrăzi și marile bulevarde din Capitală
Doi turiști s-au întâlnit cu un urs, pe traseul spre Cascada Urlătoarea
Modificări legislative, de la 1 august, care vizează cărțile de identitate și pensiile
Lasă un răspuns