Criza de personal blochează munca deținutelor la Penitenciarul Târgșor și provoacă pierderi directe la buget

Lipsa acută de personal din Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou nu este numai o problemă internă de resurse umane, ci și una cu implicații economice directe pentru bugetul intern, blocând programele de muncă ale persoanelor private de libertate și determinând astfel refuzul colaborărilor cu agenții economici interesați.

Situația a fost discutată în mod oficial, joi, 26 martie, când unitatea a găzduit o întâlnire de lucru între o delegație a Parlamentului României, formată din deputații Răzvan Chiriță, Daniel Grofu și Dan Nicolae, și reprezentanții personalului, la invitația Sindicatului EQUITAS, prin președintele Adrian Grigoroiu. Dialogul a urmărit prezentarea directă a dificultăților cu care se confruntă angajații și impactul acestora asupra funcționării instituției, siguranței și eficienței sistemului penitenciar.

Datele prezentate în cadrul întâlnirii conturează o criză de personal cu efecte structurale. Din totalul de 329 de posturi prevăzute, doar 274 sunt ocupate, rezultând un deficit de 55 de posturi. Situația devine și mai gravă dacă se ține cont de detașări și concedii de creștere a copilului, precum și de faptul că schema de personal nu a fost actualizată la nevoile actuale, ceea ce face ca gradul real de încadrare să scadă sub 60%.

Dezechilibrele sunt resimțite în toate sectoarele, dar ating un nivel critic în domeniul medical, unde gradul de ocupare este de doar 47,36%, ceea ce pune sub semnul întrebării capacitatea unității de a asigura permanent asistența medicală a deținutelor.

Suprasolicitarea personalului existent este confirmată de volumul impresionant de ore suplimentare. Într-un singur an au fost efectuate peste 34.000 de ore suplimentare, dintre care 6.550 au rămas nerecuperate. Calculat raportat la fondul lunar de timp, acest volum echivalează cu aproximativ trei ani de muncă efectivă neplătită pentru un angajat. La acestea se adaugă mii de zile de concediu restante, semn al unei presiuni constante care afectează sănătatea angajaților și calitatea actului profesional.

În același timp, volumul de activitate rămâne ridicat prin sute de misiuni operative către instanțe și alte instituții, transferuri frecvente, activități externe și programe de reintegrare socială trebuie menținute în funcțiune în condiții de resurse insuficiente.

„Sunt 6.550 de ore suplimentare nerecuperate. Luând în calcul un fond de timp lunar de 168 de ore, reiese că un angajat a lucrat efectiv 3 ani fără să fie plătit!”, a declarant liderul sindical Adrian Grigoroiu.

Supraaglomerarea amplifică presiunea operațională. Gradul de ocupare al unității a ajuns la aproximativ 130%, crescând riscurile și dificultatea gestionării activităților zilnice. În aceste condiții, fiecare deficit de personal se traduce în vulnerabilități suplimentare pentru siguranța instituției și pentru capacitatea acesteia de a desfășura activități productive.

Sectorul medical rămâne un punct critic, deoarece nivelul de remunerare pentru personalul angajat pe bază de prestări servicii, aproximativ 40 de lei pe oră și circa 3.800 de lei net lunar, este considerat insuficient pentru responsabilitatea și volumul de muncă, ceea ce duce la fluctuație ridicată și dificultăți în menținerea specialiștilor.

Instabilitatea legislativă privind pensiile militare a fost semnalată drept un factor suplimentar care reduce atractivitatea carierei în sistem, diminuând interesul tinerilor și afectând predictibilitatea profesională. Pe termen lung, această lipsă de stabilitate contribuie la menținerea deficitului de personal și la dificultatea recrutării de noi angajați.

Una dintre consecințele directe și mai puțin vizibile ale acestei crize este blocarea valorificării muncii deținutelor. În mod normal, programele de muncă reprezintă un pilon important al reintegrării sociale și o sursă de venit pentru bugetul public, prin colaborări cu mediul privat.

În prezent, lipsa de cadre face imposibilă organizarea și supravegherea activităților productive la capacitatea cerută de piață. Ca urmare, penitenciarul este nevoit să refuze solicitările venite din partea agenților economici, pierzând oportunități financiare semnificative. O situație care produce un efect în lanț: scade șansa de reintegrare a deținutelor prin muncă, limitează veniturile proprii ale sistemului penitenciar și reduce potențialul de contribuție la bugetul de stat.

În cadrul întâlnirii, reprezentanții sindicatelor au transmis un apel ferm pentru măsuri urgente, solicitând suplimentarea personalului, creșterea atractivității salariale, în special în sectorul medical, stabilitate legislativă și măsuri pentru reducerea suprasolicitării și a supraaglomerării. A fost cerut sprijin parlamentar pentru actualizarea statului de funcții, inclusiv în contextul deschiderii unei noi secții de deținere.

Delegația parlamentară a apreciat eforturile conducerii unității și a subliniat potențialul economic al penitenciarului, situat într-o zonă industrializată, unde dezvoltarea unor noi puncte de lucru ar putea genera venituri importante dacă ar exista resurse umane suficiente.

Vizita în unitate, care a inclus inspectarea sectorului de vizite, a secțiilor de deținere, a blocului alimentar și a gospodăriei agrozootehnice, a confirmat implicarea conducerii și deschiderea către dialog. Întâlnirea a scos însă în evidență o realitate dificilă, anume faptul că fără măsuri rapide și consistente pentru acoperirea deficitului de personal, sistemul riscă să piardă oportunități economice și să afecteze un mecanism esențial de reintegrare socială.

Problemele semnalate depășesc nivelul unei singure unități și reflectă provocări structurale ale sistemului penitenciar românesc, care necesită intervenții urgente pentru a evita consecințe pe termen lung asupra siguranței, eficienței și sustenabilității financiare.