Expertiza obligatorie, un obstacol în calea justiției? Peste 100 de procurori cer modificarea urgentă a legii evaziunii fiscale

Un număr de 118 procurori specializați în investigarea infracționalității economice au lansat un apel public către Parlament și Guvern, solicitând modificarea urgentă a unei prevederi legale care, în opinia lor, îngreunează semnificativ anchetele penale și afectează eficiența luptei împotriva evaziunii fiscale.

Demersul vizează articolul 10 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, modificat recent prin Legea nr. 126/2024, care introduce obligativitatea determinării prejudiciului exclusiv printr-o expertiză de specialitate. Procurorii avertizează că această schimbare transformă expertiza dintr-un simplu mijloc de probă într-o condiție esențială pentru validitatea rechizitoriului.

Potrivit semnatarilor documentului intitulat „Apel public către legiuitor şi Executiv”, noua formulare legislativă impune un cadru probator rigid, eliminând libertatea organelor judiciare de a decide oportunitatea administrării probelor. Astfel, expertiza fiscală devine obligatorie în toate cauzele de evaziune fiscală, indiferent de complexitatea acestora.

Procurorii susțin că această abordare „supradimensionează” rolul expertului, în detrimentul procurorului și al judecătorului, care ar trebui să fie principalii actori în interpretarea și coroborarea probelor. În practică, soluțiile din dosare ajung să depindă în mod disproporționat de concluziile expertului, deși acestea pot fi contestate sau completate prin alte mijloace de probă.

Costuri ridicate și întârzieri semnificative

Un alt efect semnalat este creșterea duratei urmăririi penale. Expertizele fiscale sunt costisitoare, ajungând frecvent la câteva mii de euro per lucrare, și necesită timp îndelungat pentru realizare. Acest lucru generează presiuni financiare asupra instituțiilor statului și duce la întârzieri semnificative în soluționarea dosarelor.

În plus, procurorii atrag atenția asupra riscului depășirii termenelor rezonabile de judecată și chiar al intervenirii prescripției răspunderii penale, ceea ce ar putea duce la închiderea unor dosare fără o soluție pe fond.

Expertize inutile în cazuri simple

Criticile vizează și aplicarea uniformă a obligației de expertiză, inclusiv în cazuri simple. Procurorii dau exemplul dosarelor de evaziune fiscală în care prejudiciul constă exclusiv în neplata TVA-ului, valoare care este deja evidențiată în facturi și poate fi calculată printr-o simplă operațiune aritmetică.

În aceste situații, impunerea unei expertize este considerată inutilă și birocratică, fără a aduce un plus de claritate sau rigoare.

Risc de blocaj în sistemul judiciar

Un pericol suplimentar semnalat de procurori este acela ca toate rechizitoriile emise după intrarea în vigoare a noii legi, dar fără expertiză fiscală, să fie considerate neregulate. Acest lucru ar putea duce la restituirea în bloc a numeroase dosare către parchete, generând un blocaj major în sistemul judiciar.

Semnatarii apelului subliniază că modelul introdus prin modificarea legislativă nu se regăsește în alte state membre ale Uniunii Europene. În practică, expertiza fiscală nu este obligatorie în mod absolut, ci este utilizată atunci când este necesară, în funcție de complexitatea cazului.

În acest context, procurorii avertizează că actuala reglementare riscă să izoleze România de standardele și bunele practici europene.

Soluția propusă: revenirea la flexibilitate

Pentru a restabili echilibrul între drepturile procesuale ale inculpaților și eficiența anchetelor, procurorii propun transformarea expertizei dintr-o obligație într-un instrument facultativ. Aceasta ar urma să fie utilizată doar atunci când este necesară, lăsând organelor judiciare libertatea de a aprecia relevanța sa în fiecare caz.

Apelul lansat de cei peste o sută de procurori reprezintă un semnal puternic din interiorul sistemului judiciar, care atrage atenția asupra riscului ca o modificare legislativă bine intenționată să producă efecte contrare, afectând tocmai eficiența luptei împotriva evaziunii fiscale.