„Explozia” accidentelor cu trotinete electrice trimite mii de români la Urgență

Creșterea accelerată a popularității trotinetelor electrice în marile orașe vine cu un cost tot mai greu de ignorat… siguranța. Datele recente prezentate de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, conturează o realitate îngrijorătoare, în care mobilitatea urbană rapidă se intersectează periculos cu lipsa de prudență, infrastructură insuficientă și, uneori, cu un vid legislativ.

Nu mai vorbim despre incidente izolate, vorbim despre mii de oameni care ajung anual în unitățile de primiri urgențe. În 2025, nu mai puțin de 2.751 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale în urma accidentelor cu trotinete electrice, o creștere abruptă față de anul precedent. Dintre aceștia, 354 au necesitat intervenții chirurgicale, iar două cazuri s-au soldat cu deces. Sunt cifre care nu mai pot fi trecute la capitolul „efecte secundare ale modernizării urbane”.

În spatele acestor statistici se află povești individuale, în special ale tinerilor. Faptul că sute de pacienți au sub 20 de ani spune mult despre profilul utilizatorului și, implicit, despre vulnerabilitatea acestuia.

Trotineta electrică a devenit un simbol al libertății de mișcare pentru generațiile tinere, dar și un vector al riscului, atunci când este utilizată fără echipament de protecție sau în afara unor reguli clare.

Pentru medici, aceste accidente înseamnă tot mai des traumatisme complexe: fracturi, leziuni craniene, intervenții chirurgicale dificile. Pentru pacienți, înseamnă luni de recuperare și, uneori, sechele permanente. Sistemul de urgență resimte presiunea, iar costurile, umane și materiale, cresc în tăcere.

Debutul anului 2026 nu aduce semne de calmare a situației existente. În doar câteva luni, 89 de persoane au ajuns deja la urgență, nouă dintre ele necesitând intervenții chirurgicale. Este un ritm care sugerează că fenomenul nu este conjunctural, ci structural.

În acest context, apelul ministrului la prevenție și prudență este justificat, dar insuficient dacă rămâne doar la nivel declarativ. Discuția trebuie extinsă la responsabilitatea individuală, precum și la cea instituțională. Avem nevoie de reguli mai clare, de infrastructură dedicată și de campanii reale de educație rutieră. Nu în ultimul rând, de o dezbatere onestă despre limitele acestui tip de mobilitate în spațiul urban.

Faptul că unele municipalități au început deja să interzică utilizarea trotinetelor electrice indică o reacție de moment, dar nu neapărat o soluție sustenabilă. Interdicția poate reduce riscul pe termen scurt, însă nu rezolvă problema de fond și anume integrarea în siguranță a noilor mijloace de transport într-un ecosistem urban deja aglomerat.

În definitiv, trotineta electrică nu este problema. Felul în care alegem, sau nu, să o reglementăm, să o folosim și să o înțelegem face diferența. Iar până când această diferență va deveni clară pentru toți actorii implicați, cifrele din rapoartele medicale vor continua să crească.