Pensiile din umbra statului – Cât câștigă, de fapt, foștii militari și ofițeri din sistemul de securitate

• Mitul pensiilor uriașe vs. realitatea cifrelor

De ani buni, pensiile militarilor și ale foștilor angajați din sistemul de securitate au fost prezentate în spațiul public drept simbolul privilegiilor bugetare. În dezbaterea politică, termenul „pensii speciale” a devenit aproape sinonim cu venituri lunare de zeci de mii de lei.

O analiză recentă bazată pe date oficiale arată, însă, o realitate mai nuanțată, întrucât majoritatea pensionarilor din structurile de securitate națională nu încasează pensii foarte mari, iar veniturile lor se concentrează într-un interval relativ apropiat de salariul mediu din economie.

O radiografie detaliată realizată de Economica.net, pe baza informațiilor furnizate de casele de pensii sectoriale ale instituțiilor din domeniul apărării și securității, arată pentru prima dată distribuția reală a acestor pensii.

O treime dintre beneficiari cu pensii între 3.000 și 5.000 de lei

Datele pentru octombrie 2025 arată că aproximativ 36.000 de pensionari militari din sistemul Ministerului Apărării Naționale primesc pensii nete cuprinse între 3.001 și 5.000 de lei, adică aproape 49% din totalul beneficiarilor.

În total, 73.844 de persoane se aflau în evidența Casei de Pensii Sectoriale a MApN la acea dată.

Situația este similară și în alte instituții din sistemul de securitate. De exemplu, în serviciile de informații, analiza distribuției pensiilor indică aceeași concentrare în zona veniturilor medii, cu numeroși pensionari situați în intervalul 3.001 – 5.000 de lei.

Această structură contrazice imaginea dominantă în spațiul public, potrivit căreia majoritatea pensiilor militare ar fi foarte ridicate.

Sistemul cu peste 180.000 de beneficiari

La nivelul întregului sector de apărare, ordine publică și securitate națională, sistemul pensiilor militare este unul masiv.

În anul 2024, aproximativ 181.000 de persoane au beneficiat de pensii de serviciu militare, iar statul a plătit 13,8 miliarde de lei pentru aceste drepturi.

Sistemul este administrat prin trei case de pensii sectoriale principale: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Român de Informații

Instituțiile respective gestionează pensiile pentru militari, polițiști, jandarmi, pompieri și alte categorii de personal cu statut special.

Pensiile foarte mari există, dar sunt rare

Cazurile de pensii extrem de mari, care domină adesea discursul public, reprezintă însă doar o mică parte din sistem.

De regulă, acestea apar în rândul foștilor ofițeri superiori sau al personalului cu funcții de conducere și cariere foarte lungi. În serviciile de informații, de exemplu, pensia medie a ajuns la aproximativ 7.600 de lei brut în 2024, cu aproape 80% mai mare decât în 2016.

Creșterea a fost determinată de majorările salariale din sistemul militar, actualizările pensiilor raportate la veniturile personalului activ și extinderea numărului de beneficiari.

De ce sunt diferite aceste pensii

Pensiile militare sunt reglementate prin Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și funcționează diferit față de sistemul public.

Militarii nu plătesc contribuția clasică la sistemul public de pensii (CAS). În schimb, aceștia achită o contribuție individuală de 25% la bugetul de stat, din care sunt finanțate ulterior pensiile lor.

Pensia se calculează în funcție de media veniturilor din ultimii ani de activitate, vechimea în serviciu și, desigur, sporurile și gradul militar.

Criticii sistemului susțin însă că partea necontributivă a pensiei este acoperită direct din bugetul de stat, ceea ce creează diferențe față de sistemul contributiv al pensiilor civile.

Costul politic al pensiilor speciale

Tema pensiilor de serviciu este una dintre cele mai sensibile în politica românească.

Reforma acestor pensii a fost inclusă și în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deoarece Comisia Europeană a cerut României reducerea presiunii bugetare generate de aceste plăți.

În ultimii ani, guvernele au încercat mai multe măsuri pentru limitarea costurilor prin introducerea contribuției la sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei, modificări ale formulei de calcul și încercări de impozitare suplimentară.

Multe dintre aceste inițiative au fost însă contestate sau blocate în instanță ori la Curtea Constituțională.

O dezbatere fără de sfârșit

Radiografia statistică a pensiilor militare arată un sistem mai complex decât imaginea simplificată prezentă adesea în discursul public.

Majoritatea pensionarilor din sistemul de apărare și securitate națională primesc pensii moderate, în timp ce pensiile foarte mari sunt relativ rare.

În același timp, costul total al sistemului, peste 13 miliarde de lei anual, rămâne o presiune reală asupra bugetului public, iar diferența față de sistemul contributiv continuă să alimenteze disputele politice.

În România, pensiile militarilor sunt astfel o chestiune socială, însă au devenit un test permanent pentru echilibrul dintre securitatea națională, sustenabilitatea bugetară și percepția de echitate socială.