Încă o țară din Europa a votat introducerea în Constituție a garanției că numerarul rămâne principalul mijloc de plată

Inițiativa a pornit de la „Mișcarea Elvețiană pentru Libertate”, care se temea că numerarul va fi eliminat treptat pentru a permite controlul total al statului asupra tranzacțiilor. Inițiativa lansată de această grupare a fost una radicală și cerea ca numerarul să fie acceptat obligatoriu peste tot. În schimb, Guvernul a venit cu o contrapropunere, considerată mai pragmatică, care nu obligă fiecare mic comerciant să accepte cash pentru a nu îngreuna afacerile de e-commerce, dar obligă Elveția să se asigure că există întotdeauna suficiente bancnote și monede în circulație și că sistemul de plăți fizice rămâne funcțional și accesibil pe tot teritoriul țării.

Această variantă propusă de autorități a fost votată de 3 din 4 elvețieni și a fost validată cu o majoritate clară de 73,4%.

Spre deosebire de carduri sau alte aplicații bancare, numerarul nu lasă o urmă digitală, fapt pe care elvețienii îl consideră un lucru fundamental pentru viața personală. În Elveția, aproximativ 1 din 5 elvețieni depinde zilnic de cash pentru gestionarea bugetului. Odată cu garantarea prin Constituție a plăților cash, banca centrală elvețiană are un mandat explicit – menținerea unui flux de numerar nu mai este doar o chestiune de politică monetară, ci o obligație constituțională.

Elveția se alătură acum altor state, precum Ungaria, Slovacia și Slovenia, care au inclus deja dreptul la numerar în constituțiile lor. Slovacia a fost printre primele țări care și-au modificat Constituția, în 2023, pentru a include dreptul de a plăti bunuri și servicii în numerar, ca măsură de protecție împotriva unei obligativități a plăților online din partea Uniunii Europene. Austrieci dezbat, de asemenea, dacă să urmeze acest exemplu.

În România se tot insistă pentru plata cu card, motivul invocat de guvernanți fiind combaterea evaziunii, deși este clar că se dorește același control al banilor. Din păcate guvernanții noștri nu țin seamă de situația concretă din țară, unde spre exemplu, în sate dar nu numai, rețelele de alimentare cu energie electrică pică la un vânt ceva mai puternic și magazinele nu mai pot accepta cardul, acesta fiind doar un exemplu. Ce au reușit guvernanții să facă până acum este limitarea plăților cash.

În prezent, cadrul legal este stabilit în principal de Legea nr. 70/2015, modificată prin OUG. Nr. 115/2023, care prevede o plafonare în ceea ce privește plățile și încasările în numerar.

Pentru persoanele juridice:

• Încasările/plățile între firma pot fi realizate în limita a maxim 5.000 lei/zi de la/către o persoană;
• Plățile din avansuri spre decontare nu trebuie să depășească maxim 1.000 de lei/zi/persoană;
• Plățile către magazinele cash & carry nu trebuie să depășească maximum 10.000 de lei/zi;
• Soldul numerar din casierie nu trebuie să depășească suma de 50.000 de lei la sfârșitul fiecărei zile. Sumele care depășesc acest plafon trebuie depuse în bancă în termen de două zile lucrătoare.

Pentru persoanele fizice:

• Încasările/plățile între o firmă și o persoană fizică nu trebuie să depășească maximum 10.000 de lei/zi;
• Tranzacțiile între persoanele fizice nu trebuie să depășească 50.000 de lei/tranzacție pentru vânzări/cumpărări de bunuri, servicii sau împrumuturi.

Uniunea Europeană a adoptat noi norme care vor impune o limită maximă de 10.000 de euro pentru plățile cash între toate statele membre, începând cu 1 iulie 2027. România aplică deja plafoane mai stricte, dar măsura UE vizează în special tranzacțiile de valoare mare între persoanele fizice sau în statele care nu aveau limită până acum.

În prezent, Banca Centrală Europeană lucrează la o versiune digitală a monedei euro, o alternativă europeană la sistemele de plăți americane, precum Visa și Mastercard.