Uniforma statului – 250 de milioane de lei pentru polițiști, dar pantalonii cedează la prima ninsoare

• O investigație despre cum devine demnitatea instituțională o țesătură fragilă, importată la metru din Asia

Într-o noapte de februarie, undeva pe o stradă din România, un polițist dirija traficul în ninsoare. Scene obișnuite cu girofaruri, mașini grăbite, zăpadă… udă. Mai puțin obișnuit a fost momentul în care pantalonii uniformei oficiale a statului român au decis că misiunea s-a încheiat.

Nicidecum pentru că intervenția s-ar fi terminat, ci pentru că materialul a cedat. Pe scurt, pantalonii s-au rupt. Bineînțeles, nu în vreo situație spectaculoasă cum ar fi o urmărire, o altercație, un salt peste gard, ci pur și simplu pentru că s-au udat de la ninsoare.

Într-o țară în care statul cheltuiește aproape 250 de milioane de lei pentru uniformele Poliției, aceasta pare o performanță de inginerie inversă despre echipamentul tactico-bugetar care nu rezistă la… apă. Sau, mai exact, la iarnă.

Incidentul care spune tot

Pe 22 februarie, sindicatul polițiștilor Europol a publicat pe Facebook un episod care, deși pare comic, descrie perfect starea logisticii din sistem.

Un polițist de la rutieră dirija traficul în ninsoare. Pantalonii uniformei s-au udat, iar materialul s-a deșirat.

„O uniformă care ar trebui să ofere protecție și demnitate polițistului ajunge să îl pună în situații ridicole și periculoase”, au scris sindicaliștii.

Este genul de frază pe care o citești și te întrebi dacă nu cumva e extrasă dintr-o satiră despre administrația românească. Din păcate, nu este!

200 de milioane pentru haine, 58 de milioane pentru încălțăminte

Conform datelor contractuale, Inspectoratul General al Poliției Române a semnat în 2024 șapte acorduri-cadru pentru uniformele polițiștilor, în valoare totală de aproximativ 200 de milioane de lei. La acestea se adaugă încă 58 de milioane de lei pentru încălțăminte.

Total: aproape un sfert de miliard de lei.

Pe hârtie, sistemul pare sofisticat și diversificat cu costume din stofă, scurte de serviciu, scurte de reprezentare, pantaloni de intervenție, cămăși, șepci și încălțăminte de vară și de iarnă.

Practic, uniforma polițistului român este rezultatul unei mici industrii contractuale. Doar că, uneori, industria produce pantaloni care se rup la prima zăpadă.

Cine face pantalonii care cedează

Pantalonii care au cedat în timpul misiunii sunt produși de compania Mentor SRL. Firma a câștigat în 2024 acorduri-cadru pentru pantaloni de intervenție, bluze de intervenție, cămăși pentru uniforma de reprezentare.

Valoarea totală estimată a contractelor: 64 milioane lei. Până acum, din acești bani s-au plătit aproximativ 8,3 milioane de lei.

Contractul prevede furnizarea a până la 130.000 de seturi de intervenție, fiecare compus din: o bluză și două perechi de pantaloni. În concluzie, statul român cumpără pantaloni la scară industrială.

De unde vine materialul

În mod oficial, pantalonii sunt „Fabricați în România”. În realitate, materia primă vine din import. Conform datelor comerciale, compania importă textile din China și Turcia.

Ceea ce nu ar fi neapărat o problemă în sine, căci aproape întreaga industrie textilă europeană depinde de importuri. Problema apare când uniforma unui polițist nu rezistă la… apă. Adică exact condiția meteorologică pe care o întâlnești în mod curent atunci când lucrezi pe stradă.

Explicația producătorului: probabil mărimea

Reprezentanții firmei au transmis că produsele sunt de calitate, ar fi fost culmea să zică altfel. Incidentul ar fi fost, potrivit lor, probabil rezultatul unei mărimi nepotrivite a pantalonului.

Este o explicație interesantă pentru că introduce o nouă teorie în fizica materialelor, pantalonul care se rupe din cauza mărimii, atunci când se udă de la ninsoare.

Dacă această teorie ar fi corectă, industria outdoor mondială ar trebui să fie foarte îngrijorată, că doar nu li se rupe!

Profesorul universitar din spatele afacerii

Firma Mentor este deținută de către Mihaela Mănescu – 75% și Leonardo‑Geo Mănescu – 25%.

Leonardo-Geo Mănescu este un personaj respectabil în mediul academic: profesor universitar, doctor în inginerie electrică, fost doctorand la Institutul Național Politehnic din Grenoble și președinte al Senatului Universitatea din Craiova.

Este, fără îndoială, unul dintre cei mai cunoscuți profesori universitari din oraș, ceea ce face episodul pantalonilor rupți și mai ironic.

În mod normal, când auzi de cercetare aplicată și infrastructură științifică, te gândești la sateliți, senzori, materiale inteligente. Nidecum la uniformele polițiștilor care cedează la ninsoare.

O mică rețea de contracte

Investigația contractelor arată că uniforma polițistului român este rezultatul unui ecosistem de firme. Printre ele descoperim Monica Design Impex SRL – costume din stofă (76,4 milioane lei), Axel Project SRL – scurte de serviciu (35,6 milioane lei), Vladoor Smart SRL – scurte de reprezentare (15,6 milioane lei), Nimar SRL – șepci și echipamente (3,5 milioane lei) sau Treximco – șepci ceremoniale. Să trăiască toată lumea!

Interesant este că Vladoor Smart este controlată tot de Mihaela Mănescu, aceeași acționară majoritară la Mentor. Pe scurt, o parte semnificativă a uniformelor vine din același grup de interese comerciale.

Plățile efective, doar începutul

Din cele aproximativ 200 de milioane de lei contractate, până acum s-au plătit doar 33,5 milioane. Distribuția arată astfel:

1. Monica Design Impex – 13,6 milioane
2. Mentor – 8,3 milioane
3. Nimar – 4,6 milioane
4. Axel Project – 2,3 milioane
5. Vladoor Smart – 1,2 milioane.

Cu alte cuvinte, marea cheltuială abia urmează. Iar dacă pantalonii se rup după primele loturi, perspectiva pentru restul de 160 de milioane de lei devine… interesantă.

Încălțămintea… încă 58 de milioane

Uniforma nu se termină la talie, astfel că, în noiembrie 2024, compania Lenox Prod a câștigat licitația pentru încălțămintea polițiștilor, în valoare de 58 de milioane de lei.

Contractul include pantofi de intervenție vară, pantofi de intervenție iarnă, ghete de intervenție vară și ghete de intervenție iarnă. Produsele sunt realizate într-o fabrică din Frumușani.

Un alt contract „frumușan” de 6,2 milioane lei a fost câștigat de Bocanci.com, firmă care a acumulat în ultimii ani contracte publice de aproximativ 11 milioane de euro și despre care publicația Gazarul.ro a relatat AICI.

Sindicatele spun că problema este veche

Pentru polițiști, episodul pantalonilor rupți nu este demult o surpriză. Sindicatele spun că de ani buni reclamă calitatea uniformelor și că reacția oficială a fost, de multe ori, una surprinzătoare, că vina ar aparține polițiștilor. Că nu știu să poarte uniforma și nu știu să o spele. Cum ar trebui să o poarte? Caschete în picioare, bocancii în mâini și pantalonii pe cap? Nu s-au dat instrucțiuni de folosire.

Este probabil singurul domeniu profesional din România în care echipamentul de lucru defect este explicat prin greșelile angajatului.

Dacă aceeași logică ar fi aplicată în aviație, probabil am afla că avionul nu s-a prăbușit, ci pilotul nu a știut să stea corect în scaun sau a pus frână brusc, pe un nor.

Demnitatea uniformei

Uniforma polițistului are o dimensiune simbolică întrucât reprezintă autoritatea statului. Respectul pentru lege și ordinea publică.

Dar când uniforma se rupe în timpul unei misiuni din cauza unei ninsori, simbolul devine aproape caricatural. În loc să inspire respect, produce ironie.

Statul care se destramă la cusături

Cazul uniformelor Poliției nu ține doar de o problemă de textile, ci și de „țesăturile” contractuale. Este o metaforă perfectă pentru modul în care funcționează adesea administrația publică din România cu contracte mari, explicații mici și responsabilitate difuză.

Și, uneori, pantaloni care se rup. La final, rămânem nedumeriți despre cum reușește statul român să cheltuiască sute de milioane de lei pe uniforme care nu rezistă la iarnă, într-o țară în care iarna apare, surprinzător, în fiecare an.

Răspunsul, probabil, există. Dar, la fel ca materialul pantalonilor, pare că se destramă la prima ninsoare.

Fabrica invizibilă care încalță Poliția Română. Cum a ajuns o firmă cu zero angajați să monopolizeze contracte de peste 11 milioane de euro cu MAI