Primarul din Bălțești, trimis în judecată într-un dosar cu un prejudiciu de peste 1,6 milioane de lei din bani publici

În comuna prahoveană Bălțești, un dosar penal deschis de procurori scoate la lumină modul în care administrația locală ar fi funcționat ani la rând în jurul intereselor economice ale primarului.

Edilul Ion Radu este acuzat că, între 2018 și 2024, ar fi direcționat bani publici către mai multe firme pe care le controla neoficial. Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte susțin că primarul ar fi ordonanțat 89 de plăți din bugetul local, în valoare totală de 1.628.394,96 lei, către trei societăți comerciale.

Oficial, firmele aveau alți administratori. În realitate, spun anchetatorii, acestea ar fi fost gestionate de primar.

Modelul descris în rechizitoriu este unul întâlnit frecvent în administrația locală. Edilul nu apare în acte, dar deciziile economice și fluxurile de bani sunt controlate din interiorul primăriei.

Circuitul banilor când primăria plătește, firmele decontează

Potrivit anchetei, cele trei firme care au primit bani de la primărie sunt SC R. F. SRL, SC A. C. 2019 SRL și SC I. F. C. SRL. Schema descrisă de procurori ar fi funcționat simplu, adică primăria plătea servicii sau lucrări către aceste firme, iar ulterior o parte din bani ar fi fost utilizați pentru cheltuieli personale ale edilului.

„În calitate de primar şi ordonator de credite al comunei Bălţeşti, a ordonanţat în perioada 19.01.2018-18.01.2024 un număr de 89 plăţi către SC R. F. SRL, SC A. C. 2019 SRL şi SC I. F. C. SRL în sumă totală de 1.628.394,96 lei, (…) societăţi pe care acesta le administra în fapt. (…) În perioada 25.04.2019-30.03.2021, 1-a determinat pe inculpatul D.A., administratorul de drept al SC R. F. SRL, să dispună efectuarea a 45 de plăţi din conturile societăţii în valoare totală 25.941 lei, în favoarea sa, a rudelor şi afinilor acestuia. (…) în perioada 17.09.2020-26.01.2024, a determinat-o pe inculpata D. C., administratorul de drept al SC A. C. 2019 SRL, să dispună efectuarea a 76 de plăţi din conturile SC A. C. 2019 SRL în valoare totală de 802.229 lei, în favoarea sa, a rudelor şi afinilor acestuia”, spun anchetatorii.

În dosar apare, de exemplu, plata ratelor de leasing pentru autoturismul folosit de primar, achitate din conturile firmelor alimentate cu bani publici.

Din documentele procurorilor rezultă că, în unele cazuri, primarul ar fi intervenit direct pe lângă administratorii oficiali ai societăților pentru a dispune plăți în interes personal.

Plăți către familie și apropiați

Un alt capitol al anchetei descrie transferuri de bani din firme către primar și apropiații săi. Astfel, între aprilie 2019 și martie 2021, edilul l-ar fi determinat pe omul de afaceri Dragomir Aurel, administratorul unei societăți, să efectueze 45 de plăți în valoare de aproape 26.000 de lei către el și către rudele sale.

Într-o altă perioadă, între 2020 și 2024, o altă firmă ar fi făcut 76 de plăți, în valoare de peste 800.000 de lei, tot către primar și apropiați ai acestuia.

Anchetatorii au concluzionat că aceste tranzacții reprezintă indicii că firmele respective nu funcționau independent de primar, ci erau parte a unui circuit financiar controlat din interiorul administrației locale.

Polițistul local care lucra pentru firme

Ancheta scoate la iveală și situații în care angajați ai primăriei ar fi fost plătiți din bani publici, deși ar fi lucrat pentru societățile private apropiate primarului. Un polițist local ar fi primit salariu pentru activități în interesul comunei, deși, potrivit procurorilor, își desfășura activitatea în cadrul firmelor controlate de edil.

Pentru câteva zile din februarie 2024, primarul ar fi aprobat plata a 1.090 de lei pentru acest angajat, deși știa că acesta nu presta muncă pentru administrația locală.

Combustibilul decontat de primărie

Un alt episod din dosar privește cheltuielile cu carburantul. Procurorii spun că primarul ar fi ordonanțat plăți de peste 5.000 de lei către una dintre firme pentru combustibil utilizat în scop personal de el și de polițistul local.

Documentele ar arăta că alimentările nu aveau legătură cu activitatea instituției publice, dar au fost decontate din bani publici.

Rolul viceprimarului

În același dosar este inculpat și viceprimarul comunei, Mihail Bogdan Moise. Procurorii susțin că acesta ar fi aprobat plăți pentru combustibil și salarii despre care știa că nu sunt justificate de activitatea instituției.

Una dintre plăți, de aproape 2.800 de lei, ar fi reprezentat contravaloarea carburantului utilizat în scop personal de primar și de alți angajați.

Arma descoperită într-o firmă

Ancheta include și o infracțiune legată de regimul armelor. Primarul ar fi pus la dispoziția unui om de afaceri o armă letală de tir sportiv care îi aparținea. Arma a fost găsită ulterior la sediul firmei acestuia, fără a fi depozitată conform prevederilor legale.

Suspiciuni de „schimb de lucrări” între primării

Potrivit unor surse din anchetă, citate în dosar, primarul din Bălțești ar fi participat la un sistem informal de reciprocitate cu edili din localități apropiate.

În practică, susțin sursele, lucrările publice ar fi fost atribuite unor firme apropiate unui primar, care, ulterior, ar fi returnat favorul prin contracte similare în alte comune.

Acest tip de mecanism este frecvent semnalat în anchetele privind corupția la nivel local, prin rețele informale de firme și administrații care își distribuie contracte publice.

Reales primar în plin scandal penal

În ciuda anchetei penale, Ion Radu a candidat la alegerile locale din 2024 din partea Partidului Național Liberal și a fost reales primar. Edilul fusese reținut pentru 24 de ore, iar ulterior a fost plasat sub control judiciar prin decizia Curtea de Apel Ploiești.

Dosarul trimis acum în instanță include șase persoane fizice și cinci societăți comerciale, iar alți trei administratori de firme sunt cercetați ca suspecți.

O problemă sistemică

Cazul de la Bălțești nu este singular în administrația locală din România. În ultimii ani, numeroase anchete penale au vizat primari care direcționează contracte publice către firme apropiate, folosind interpuși pentru a evita conflictul de interese.

În multe cazuri, anchetele apar abia după ani de zile, când mecanismele financiare devin suficient de vizibile pentru procurori.