4 din 10 români sunt obezi. România, pe primul loc în Europa ca numărul de cazuri

Astăzi, 4 martie, este Ziua Mondială de Luptă Împotriva Obezității, motiv de a readuce în atenția publică problemele generate de obezitate dar și date îngrijorătoarea despre starea actuală a populației țării noastre.

Conform statisticilor, 4 români din 10 suferă de obezitate, ceea ce ne poziționează pe primul loc în Europa la prevalența bolii în rândul populației. Asistăm la o creștere alarmantă a ratei obezității, de la 22% în 2016, la 39% în 2025.

Din păcate, situația nu este mai bună la obezitate infantilă. Un raport UNICEF arată că numărul copiilor și adolescenților supraponderali cu vârste între 5 și 19 ani s-a dublat în ultimele două decenii. Astăzi, un copil din patru este supraponderal, iar mai mult de unul din zece suferă de obezitate.

La noi, obezitatea a fost văzută mult timp ca o problemă estetică sau un exercițiu de voință pe care unii vor să-l facă și alții nu, iar politicile publice nu au vorbit despre obezitate și problemele grave de sănătate pe care le generează.

Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, spune că țara noastră a început să facă progrese în acest sens, dar mai sunt multe de făcut, de la centre regionale care să trateze pacienții, standardele la care sunt tratați cât și aspecte care țin de integrare social și pe piața muncii.

În Belgia, Franța, Suedia, Danemarca, Italia, Spania, Germania și Finlanda, operațiile bariatrice sunt acoperite de asigurările naționale de sănătate. Fiecare stat impune anumite criterii de eligibilitate, astfel încât prioritate să aibă pacienții aflați la risc. De exemplu, în Franța, pot beneficia de operație de micșorare a stomacului decontată de stat pacienții cu indicele masei corporale mai mare de 40, sau mai mare de 35 în cazul pacienților care au și alte comorbidități.

În prezent, în România nu pot fi decontate intervențiile bariatrice. Costul unei operații de micșorare a stomacului variază destul de mult, începând de la 4.000 de euro și pot ajunge până la 10.000 de euro, asta în condițiile în care salariul mediu net în decembrie 2025 era de 5.914 lei. La asta se adaugă costurile cu analizele și regimul alimentar care trebuie urmat după intervenție.

Gănescu susține că în România se lucrează la un program pentru decontarea unor astfel de intervenții, dar nu avem deocamdată un termen până la care se va implementa.

Concomitent cu tratamentele inovatoare, România are nevoie de prevenție.

Cât privește locul ocupat de țara noastră în topul european al calității și speranței de viață sănătoasă, acesta este aproape întotdeauna la coada clasamentelor. Datele Eurostat aferente anului 2023 ne arată că un român trăiește sănătos, în medie, până la 59 de ani, în contextul în care Bulgaria are o medie de 68 de ani, iar Ungaria de 63 de ani.

Nu se mai pune problema cât trăim ca număr de ani, ci cum îi trăim, ca o povară pentru familie și societate sau ca un om activ și independent.  Statul trebuie să investească în prevenție, pentru că este mult mai ieftin decât cheltuielile cu tratamente, medicamente și operații.

”Prevenția este cea mai puțin costisitoare. Cu cât facem mai multe programe de prevenție, cu atât vom avea mai puțini pacienți cu obezitate și vom cheltui pe viitor mai puțin. Pentru asta avem nevoie de programe de educație medicală în școli și programe de screening în cabinetele medicilor de familie sau în unitățile medicale”, afirmă Gănescu.

Când diagnosticăm din timp, tratăm din timp și educăm populația să adopte un stil de viață sănătos, cu siguranță vom vedea beneficiile în perioada următoare și cu costuri mult mai mici, crede Radu Gănescu:

Cauzele obezității sunt, în primul rând alimentația cu produse ultra-procesate, pline de grăsimi saturate și zahăr,  mâncăm pe grabă, de multe ori fast-food și produse care nu aduc niciun aport organismului.

Al doilea factor este sedentarismul, un factor de risc care crește odată cu digitalizare. Stăm din ce în ce mai mult în fața ecranelor, iar atunci când avem timp liber îl petrecem tot făcând activități care nu presupun mișcare sau vreun sport.

Nu în ultimul rând, anxietatea, depresia și stresul cronic sunt direct corelate cu mâncatul emoțional și dereglările metabolice.