Eutanasia ca afacere și cruzimea instituționalizată, un flagel pentru câinii fără stăpân și un eșec al autorităților, inclusiv în Prahova. Reacția polițiștilor de la Protecția Animalelor este concludentă – VIDEO

În România ultimilor ani, gestionarea câinilor fără stăpân a devenit, în mod tragic, un mecanism birocratic în care eutanasierea joacă un rol central. Potrivit unei investigații realizate de platforma de presă Snoop, peste 64.000 de câini fără stăpân au fost eutanasiați în ultimii trei ani, iar autoritățile au plătit peste 9 milioane de euro din bani publici pentru capturare, întreținere și eutanasiere, inclusiv a animalelor sănătoase. 

Prahova în cifre – milioane de lei pentru eutanasiere

În județul Prahova, firma Heremy Animal Med SRL a primit contracte de peste 1,4 milioane de euro din bani publici între 2018 și începutul lui 2026 pentru gestionarea câinilor fără stăpân, inclusiv pentru capturare, întreținere și eutanasie.

Conform datelor oficiale transmise la solicitarea anchetei, în ultimele trei perioade contractuale, circa 81% dintre câinii aduși în adăpostul din Boldești‑Scăeni au fost eutanasiați, un procent uriaș care depășește cu mult media estimată la nivel național.

Firma este înregistrată la Registrul Comerțului din 10 noiembrie 2017 și are sediul în municipiul Ploiești, pe strada Ștefan Greceanu nr. 11, având obiect de activitate „activități veterinare”.

Cine este proprietara și medicul implicat

Adăpostul din Boldești‑Scăeni este condus de medicul veterinar Emilia Herescu, identificată public drept persoana care administrează compania și care, de asemenea, a deținut funcția de președinte al Colegiului Medicilor Veterinari Prahova în trecut.

În 2013, Herescu a semnat un memoriu către Camera Deputaților în care afirma că „animalele fără stăpân semi‑sălbăticite sunt o plagă pentru societatea modernă și trebuiesc eutanasiate”.

De asemenea, presa locală din 2010 a relatat despre acuzații aduse împotriva Emiliei Herescu în legătură cu activitatea de la adăpostul din Boldești‑Scăeni, inclusiv reclamații că patrupedele preluate ar fi fost eutanasiați în condiții improprii și fără respectarea protocoalelor de bunăstare animală, în plină vară, în mașini fără ventilare adecvată, și că pentru sute de câini nu ar fi existat examinări paraclinice real documentate.

Contradicții și acuzații – rol profesional și practici controversate

Contactată de jurnaliști, Emilia Herescu a respins public criticile concentrate exclusiv pe eutanasie și a afirmat că problema câinilor fără stăpân trebuie privită „în ansamblu”, subliniind că legislația actuală nu este aplicată corect de proprietarii de animale (care nu își sterilizează sau microcipează animalele) și că serviciile sale au promovat adopțiile pentru câinii gestionabili.

„Animalele fără stăpân sunt o plagă pentru societatea modernă și trebuiesc eutanasiate”, a declarat Herescu.

Răspunsul său, conform investigației, a inclus și afirmații că în adăpost există câini care au fost promovați și adoptați, dar și că „nu poate face față” întregii situații singură, în condițiile unui flux continuu de animale.

Această perspectivă a fost catalogată de ONG‑uri de protecție a animalelor și de medici veterinari independenți ca fiind „defensivă”, evitând în mod evident responsabilitatea directă pentru rata extrem de ridicată de eutanasieri.

O legislație permisivă și un sistem fără control riguros

Legea actuală din România permite eutanasierea câinilor fără stăpân după un termen de 14 zile de la capturare, dacă nu sunt adoptați sau revendicați. Criticii susțin însă că acest termen este prea scurt și că fără campanii susținute de sterilizare și adopții responsabile, eutanasierea devine o soluție birocratică, nu una umană.

În plus, contractele publice sunt adesea organizate astfel încât plățile se fac pe cap de animal „gestionat”, un mecanism financiar care, fără controale eficiente și sancțiuni reale, poate crea „stimulente perverse” pentru operatori, inclusiv prioritizarea euthanasierii pentru a elibera spațiu și pentru a maximiza veniturile.

Bani cheltuiți, animale pierdute, responsabilitate discutabilă

Cazul din Prahova, cu toate detaliile care au reieșit recent în investigațiile jurnalistice, arată o problemă sistemică, un mecanism public de gestionare a câinilor fără stăpân care, în loc să reducă numărul de animale pe străzi prin metode umane, pare să transforme eutanasierile într‑un serviciu profitabil, plătit de cetățeni, cu rezultate discutabile.

În lipsa unei schimbări de legislație și a unui control public real, România riscă să rămână un exemplu în care câinii fără stăpân mor într‑un sistem care îi încurajează birocratic moartea și prosperă financiar pe seama acestei realități.

VIDEO https://www.facebook.com/watch/live/?ref=watch_permalink&v=2080786845818337&rdid=7wwdy7u9mCdbc16p