Guvernul Bolojan a trecut „ linia roșie” a datoriei publice de 60% din PIB. Bolojan a adăugat 81 de miliarde de lei la datorie și acum legea îi permite să ia cele mai severe măsuri. Poate asta a și așteptat, amânând bugetul și alte măsuri

Actualitate| 17.02.2026| 1088| 0| Petrache Ecaterina

Datoria publică a României a atins pragul critic de 60% din PIB. Acest fapt este considerat o „linie roșie” care declanșează cele mai severe măsuri prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010.

Guvernul Bolojan a adăugat 81 de miliarde de lei la povară, fapt necomunicat românilor, și a trecut astfel peste limita asumată de România în fața UE.

Acest prag obligă, prin lege, Guvernul și Parlamentul României să ia măsuri de reducere a datoriei publice.

Ministerul Finanțelor a publicat rapoartele despre datoria publică din lunile octombrie și noiembrie. Cifrele arată că, de când a preluat mandatul, guvernul Bolojan a adăugat 81 mld. lei la datoria publică. Aceasta era, la final de noiembrie, de 1.121 mld lei, pe când, la final de iunie 2025, era de 1.040 mld. lei. Practic, abia acum a ieșit la iveală că datoria României a spart pragul de 60% din PIB încă din octombrie 2025.

Este pentru prima dată când datoria publică trece peste această bornă de 60% din PIB, de altfel acesta fiind un prag indicat prin tratatele de aderare a României la UE. În momentul în care România a decis să intre în comunitatea europeană, a fost de acord ca nivelul datoriei publice să nu depășească nivelul de 60% din PIB.

Legislația națională impune măsuri pentru scăderea pragului de îndatorare. Legea nr. 69/2010, legată de responsabilitatea fiscal-bugetară, spune că, dacă s-a depășit pragul de 60% din PIB, datoria trebuie redusă cu 5 puncte procentuale anual.

Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, Art. 10. „În cazul în care raportul dintre datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, și produsul intern brut depășește valoarea de referință de 60% din produsul intern brut, menționată la art. 1 din Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la tratatele Uniunii Europene, datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an, ca rată de referință, astfel cum este prevăzut la art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.467/1997, modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1.177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 306 din 23 noiembrie 2011”.

Măsurile obligatorii pe care Guvernul trebuie să le ia sunt:
1. Programul de reducere a datoriei
Guvernul este obligat să inițieze și să aplice un program de reducere a datoriei publice.
  • Obiectiv: Reducerea datoriei cu o rată medie de 5% pe an.
  • Termen: Guvernul trebuie să prezinte acest plan Parlamentului cel târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea pragului.
2. Înghețarea cheltuielilor și a veniturilor
Se mențin și se intensifică măsurile activate la pragurile anterioare (45%, 50% și 55%):
  • Înghețarea salariilor: Se interzice creșterea cheltuielilor totale cu salariile din sectorul public.
  • Înghețarea pensiilor și ajutoarelor: Pot fi suspendate indexările sau creșterile planificate pentru pensii și alte transferuri sociale.
  • Interdicția de noi împrumuturi pentru consum: Statul nu mai poate contracta împrumuturi noi pentru cheltuieli curente, ci doar pentru refinanțarea datoriei vechi sau proiecte de investiții specifice.
3. Constrângeri Europene
Deoarece 60% este limita maximă admisă prin Tratatul de la Maastricht, România intră sub o supraveghere strictă a Comisiei Europene:
  • Procedura de Deficit Excesiv (PDE): Dacă datoria trece de 60%, Comisia emite o „traiectorie de referință” obligatorie pentru a readuce finanțele pe un drum sustenabil.
  • Risc de suspendare a fondurilor: Nerespectarea planurilor de ajustare poate duce la suspendarea fondurilor europene.
4. Măsuri Fiscale Suplimentare
Pentru a reduce deficitul care alimentează datoria, Guvernul poate recurge la:
  • Creșterea taxelor: Analizele economiștilor indică posibile majorări de taxe locale sau modificări ale cotei de TVA și impozitului pe venit pentru a crește veniturile bugetare.
  • Tăierea investițiilor neesențiale: Prioritizarea strictă a proiectelor finanțate de la bugetul de stat.

După cum se poate observa, guvernul Bolojan are acum acoperire legală pentru creșterea taxelor locale, eventual chiar a tva, dar și pentru înghețarea cheltuielilor, inclusiv cu salarii, pensii și ajutoare sociale.

Riscul de suspendare a fondurilor europene va fi cu siguranță invocat de guvernanți pentru următoarele măsuri care vor împovăra și mai mult pe români.

Ai informații care ar putea deveni o știre? Contactează-ne la: 0763835620, sau pe WhatsApp sau redactie@gazarul.ro

Te-ar putea interesa și:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.