Criza de personal medical continuă la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti. Neurologia şi radiologia, cele mai afectate secţii

Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Andreoiu” din Ploieşti se confruntă în continuare cu un deficit important de personal medical, în special pe secţiile de neurologie, radiologie, Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) şi oftalmologie.

Deşi situaţia generală este mai bună decât în urmă cu câteva luni, lipsa medicilor specialişti rămâne o problemă majoră, care afectează direct calitatea şi continuitatea actului medical.

Managerul interimar al unităţii sanitare, dr. Sebastian-Constantin Toma, a declarat pentru News.ro că secţia de neurologie este în prezent cea mai afectată din întreg spitalul.

Cuj toate că judeţul Prahova dispune de un număr mare de medici neurologi, doar cinci dintre aceştia colaborează cu spitalul, asigurând parţial gărzile, fără a fi angajaţi permanenţi.

Posturi scoase la concurs, fără candidaţi

Pentru a rezolva această situaţie, conducerea spitalului a scos recent la concurs cinci posturi, trei de medic primar şi două de medic specialist. Cu toate acestea, niciunul dintre medicii colaboratori nu s-a înscris, deşi iniţial îşi exprimaseră intenţia de a participa.

Mai mult, unii dintre aceştia au cerut majorarea substanţială a plăţii pentru gărzile efectuate, solicitând 450 de lei pe oră.

„Este o situaţie dificilă, care ridică semne de întrebare din punct de vedere etic şi profesional, mai ales că majoritatea medicilor din celelalte specialităţi sunt plătiţi conform grilelor legale şi nu au astfel de pretenţii”, a precizat dr. Toma.

Probleme similare există şi pe secţia de radiologie şi imagistică medicală, unde, în ciuda numărului mare de specialişti la nivel judeţean, majoritatea preferă să lucreze în sistemul privat, unde condiţiile sunt mai bune, iar riscul de malpraxis şi suprasolicitare este mai redus.

Un spital pentru 700.000 de locuitori

Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti deserveşte aproximativ 700.000 de locuitori, fiind singurul spital de urgenţă din judeţ. Adresabilitatea este extrem de mare, unitatea primind pacienţi atât din localităţile învecinate, cât şi din judeţele limitrofe.

„Pentru o populaţie atât de numeroasă, un singur spital de urgenţă este insuficient. Dacă ne uităm la Bucureşti, unde există 11 clinici universitare pentru o populaţie dublă, este clar că judeţul Prahova se confruntă cu un deficit major de infrastructură medicală”, a subliniat managerul.

Gestionarea cazurilor grave şi a AVC-urilor

În lipsa unei linii complete de gardă pe neurologie, cazurile de accident vascular cerebral (AVC) sunt gestionate cu dificultate. Până la ora 20:00, UPU este acoperită cu medici colaboratori, iar în afara acestui interval, spitalul a încheiat acorduri de colaborare cu unităţile sanitare din Târgovişte şi Buzău.

Cazurile foarte grave sunt direcţionate către marile clinici din Bucureşti, cu care există contracte de asistenţă.

„Este foarte greu pentru un singur medic să facă faţă şi activităţii din UPU, şi celei din secţie. Suprasolicitarea duce la oboseală şi la riscul de greşeli medicale, iar mulţi medici preferă să lucreze în privat, unde programul este mai previzibil şi presiunea mai mică”, a explicat dr. Toma.

UPU, sufocată de prezentări zilnice

Unitatea de Primiri Urgenţe este una dintre cele mai aglomerate din regiune. În perioadele de sărbători, numărul prezentărilor ajunge chiar şi la 420 pe zi, în timp ce media zilnică este cuprinsă între 230 şi 260 de cazuri.

Doar aproximativ 30–35% dintre pacienţi reprezintă urgenţe reale care necesită internare şi tratament de specialitate. Restul sunt cazuri uşoare – viroze, traumatisme minore sau afecţiuni care ar putea fi rezolvate în ambulatoriu. Totuşi, în lipsa medicilor de familie sau a centrelor de permanenţă funcţionale, pacienţii se adresează direct spitalului.

Stimulente financiare pentru atragerea medicilor

Pentru a încuraja efectuarea gărzilor, Consiliul Judeţean Prahova acordă, la solicitarea conducerii spitalului, stimulente financiare medicilor care efectuează cel puţin trei gărzi pe lună, în valoare de 500 de lei pentru fiecare gardă suplimentară.

„Nu este o sumă foarte mare, dar a contribuit la echilibrarea programului de gărzi, mai ales pe secţiile ATI şi în alte zone deficitare”, a precizat managerul.

Viitor incert pentru medicina de stat

În opinia dr. Toma, problema resursei umane va deveni principala provocare a sistemului sanitar românesc. Migraţia personalului medical către sectorul privat sau în străinătate, alături de suprasolicitare şi lipsa unor politici coerente de motivare, riscă să adâncească şi mai mult criza.

„Ar trebui să învăţăm din modelele altor ţări, unde medicii aflaţi în contract cu sistemele publice sunt obligaţi să efectueze un număr de gărzi pentru a asigura continuitatea actului medical. Altfel, această problemă va deveni tot mai greu de gestionat”, a concluzionat managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti.