Bolojan lasă primăriile „pe avarie” intenționat, amânând aprobarea bugetului pe acest an, la finalul iernii

Bugetul de stat pe acest an ar fi trebuit să fie adoptat, potrivit Legii finanțelor publice, până la 31 decembrie 2025. Acest termen nu a fost respectat de toate guvernele anterioare dar, se pare că Bolojan vrea să împingă termenul mult mai departe decât predecesorii.

Amânare este deliberată, conform unor surse din interiorul coaliției, citate de stiripesurse.ro, care susțin că bugetul de stat pe 2026 este împins spre finalul iernii, astfel încât primăriile și instituțiile publice să rămână cu puțini bani pentru cheltuieli în primele luni ale anului și să nu poată lansa plăți și proiecte noi în ritmul obișnuit.

Calendarul real al guvernului Bolojan ar depinde de aprobarea prealabilă a unor pachete legislative prin angajarea răspunderii Guvernului, inclusiv cel de reformă a administrației și un pachet de relansare economică discutat în coaliție, ceea ce ar împinge votul pe buget către final de februarie, început de martie.

Astfel, legea bugetului pe 2026 ar ajunge să fie adoptată „cel mai probabil în martie”. Conform legislației, abia după aprobarea acestuia, pot fi supuse aprobării bugetele locale, ceea ce înseamnă că localitățile vor avea buget prin aprilie- mai, pentru că autoritățile locale trebuie să-și construiască bugetele și în funcție de sumele care vin din bugetul de stat. Legea finanțelor publice locale prevede că, după publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Ministerul Finanțelor transmite către direcțiile de finanțe sumele defalcate și transferurile, iar apoi acestea sunt repartizate către unități administrativ-teritoriale, pentru ca proiectele de buget local să poată fi definitivate și supuse aprobării.

Această întârziere este gândită să funcționeze ca un mecanism de „reducere a deficitului din pix”, prin blocarea cheltuielilor, nu prin măsuri structurale.

Până la votul final și publicarea legii, miza nu este doar politică, ci și una de execuție bugetară. Fără buget aprobat, instituțiile își permit doar  plăți curente, salarii, utilități, funcționare și obligații deja asumate, limitând puternic inițierea de cheltuieli și programe noi.

Legea finanțelor publice prevede că, dacă legile bugetare nu sunt adoptate în termen, Guvernul României își desfășoară activitatea pe baza bugetului anului precedent, cu limite lunare de cheltuieli care nu pot depăși, de regulă, 1/12 din prevederile bugetare anterioare, cu excepții justificate.

Sursele politice mai susțin că, după o primă parte de an cu cheltuieli ținute jos, în octombrie ar urma să apară o nouă „ordonanță trenuleț”, prin care „se vor lua banii necheltuiți”, iar deficitul ar fi cosmetizat prin frânarea execuției, nu prin reforme.