România, lider nedorit în Europa la mortalitatea rutieră

România continuă să ocupe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește mortalitatea rutieră, cu 77 de decese la un milion de locuitori, aproape dublu față de media europeană. Deși datele oficiale indică unele progrese în reducerea accidentelor rutiere grave, amploarea reală a fenomenului rămâne îngrijorătoare, iar siguranța rutieră reprezintă în continuare o problemă majoră de sănătate publică.

Potrivit Buletinului Siguranței Rutiere și datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, în perioada 2015–2024, numărul accidentelor grave în rândul tinerilor (0-24 de ani) și al adulților tineri (25-44 de ani) s-a redus la jumătate. Această evoluție pozitivă poate fi pusă pe seama intensificării campaniilor de prevenție, a creșterii controalelor rutiere și a îmbunătățirii infrastructurii în anumite zone.

În schimb, accidentele ușoare au înregistrat o creștere constantă, în special în rândul șoferilor de vârstă medie și înaintată. Astfel, în categoria 45-64 de ani, numărul accidentelor ușoare a crescut de la 7.036 în 2015 la peste 10.355 în 2024, iar în rândul șoferilor peste 65 de ani, acestea s-au dublat, de la 1.611 cazuri la 3.632 în același interval.

Această tendință sugerează o schimbare în profilul de risc, generată de îmbătrânirea populației, de creșterea numărului de șoferi vârstnici și de posibile limitări medicale sau de reacție, insuficient monitorizate prin actualele politici publice.

Statisticile Poliției Rutiere nu surprind pe deplin amploarea incidentelor din trafic. Majoritatea accidentelor ușoare sunt soluționate direct de companiile de asigurări, prin procedura constatării amiabile, fără a mai ajunge în evidențele autorităților.

Astfel, doar în primele nouă luni ale anului trecut, au fost achitate peste 360.000 de dosare de daună RCA, rezultate din accidente rutiere. Numărul este cu 16% mai mare față de aceeași perioadă a anului precedent, confirmând faptul că frecvența incidentelor rămâne ridicată, în ciuda reducerii accidentelor grave.

Discrepanța între datele oficiale și realitatea din teren indică necesitatea unei abordări mai integrate, care să includă și datele furnizate de sectorul asigurărilor, pentru o imagine completă asupra riscurilor rutiere.

Cu 77 de decese la un milion de locuitori, România se situează mult peste media Uniunii Europene, estimată la aproximativ 40 de decese la un milion de locuitori. În pofida unei scăderi recente a numărului total de victime, în 2025 fiind raportate 1.293 de decese, cu 12,5% mai puține decât în 2024, țara noastră rămâne un caz aparte.

Specialiștii indică drept factori majori: infrastructura rutieră insuficient dezvoltată, lipsa autostrăzilor, educația rutieră deficitară, viteza excesivă, consumul de alcool și comportamentele agresive în trafic. Construirea de noi autostrăzi pare să fi contribuit semnificativ la scăderea recentă a mortalității, confirmând importanța investițiilor în infrastructură sigură.

În acest context, Coaliția pentru Siguranță Rutieră (CSR) face un apel public către instituții, companii și societatea civilă pentru implicare activă în acțiunile organizate în cadrul Săptămânii Naționale a Siguranței Rutiere.

„Scăderea accidentelor grave este un semn bun, dar problema siguranței rutiere este departe de a fi rezolvată”, transmit reprezentanții CSR, subliniind necesitatea unor măsuri coerente și constante de prevenție, educație și responsabilizare.

Legea privind instituirea acestei săptămâni tematice oferă cadrul necesar pentru consolidarea cooperării interinstituționale și pentru dezvoltarea unor programe eficiente dedicate reducerii accidentelor și schimbării mentalității participanților la trafic.

România se află într-un moment de cotitură în ceea ce privește siguranța rutieră. Deși datele recente arată progrese notabile în reducerea accidentelor grave, nivelul ridicat al mortalității și creșterea numărului de accidente ușoare demonstrează că problema este departe de a fi rezolvată.

Investițiile în infrastructură, educația rutieră continuă, controalele eficiente și implicarea societății civile sunt elemente-cheie pentru ca România să iasă din acest clasament negativ și să transforme siguranța rutieră într-o prioritate națională reală.