De la 1 februarie 2026, prima zi de concediu medical nu mai este plătită. Ce pierd angajații, ce se schimbă pentru firme și ce obligații apar

Începând cu 1 februarie 2026, intră în vigoare o modificare majoră în regimul concediilor medicale, cu impact direct atât asupra angajaților, cât și asupra angajatorilor. Potrivit noilor reguli, prima zi de concediu medical nu mai este plătită de nimeni, adică nici de angajator, nici din bugetul sistemului public de sănătate. Măsura se va aplica până la 31 decembrie 2027 și face parte din pachetul de reducere a cheltuielilor bugetare din sistemul sanitar.

Până acum, angajatorul suporta primele cinci zile de concediu medical, iar din ziua a șasea indemnizația era decontată din bugetul CNAS. Odată cu noile reguli, prima zi devine complet neplătită, iar mecanismul de decontare se decalează.

„Prima zi de concediu nu este plătită, nu o plătește nimeni, nici angajatorul, nici bugetul CNAS. Angajatorul plătește zilele 2–6, iar din ziua a 7-a se plătește din bugetul sistemului public de sănătate”, a explicat pentru Digi24.ro Oana Botolan, expert în resurse umane.

Pentru firme, schimbarea nu înseamnă costuri directe mai mari, dar aduce ajustări administrative. „Tot cinci zile plătesc, ca și până acum, doar că decontarea începe mai târziu. Este o complicație operațională, nu una financiară directă”, a precizat aceasta.

Impactul cel mai dur este resimțit de angajați, în special în cazul concediilor medicale scurte. Prima zi este pierdere integrală de venit, iar restul zilelor sunt plătite doar parțial.

„Cei mai afectați sunt angajații, mai ales la concediile medicale scurte. Prima zi este neplătită și este o pierdere clară de bani”, a avertizat Oana Botolan. În plus, există riscul ca tot mai mulți salariați să vină la muncă bolnavi: „Oamenii pot fi tentați să nu își ia concediu medical pentru că nu își permit o zi fără plată, ceea ce poate duce la îmbolnăvirea altor colegi”.

Chiar și așa, prima zi de concediu medical rămâne stagiu de asigurare, iar calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate nu este afectată.

Legea nr. 141/2025 a modificat și modul de calcul al indemnizației pentru bolile obișnuite. Procentul nu mai este unic și depinde de durata concediului medical:

• 55% din baza de calcul pentru concedii de până la 7 zile;
• 65% pentru perioade între 8 și 14 zile;
• 75% pentru concedii care depășesc 15 zile.

În acest context, angajatul pierde complet prima zi, iar pentru concediile scurte restul zilelor sunt plătite la un nivel mai redus.

Acordarea indemnizației presupune, în general, un stagiu minim de cotizare de șase luni în ultimele 12 luni. Există însă excepții importante, cum ar fi urgențe medico-chirurgicale, accidente de muncă, boli profesionale, carantină, boli infectocontagioase, tuberculoză, cancer sau SIDA – cazuri în care indemnizația ajunge, de regulă, la 80% din media veniturilor brute, fără condiție de stagiu.

Andreea Stan și Ioana Iacob, avocate într-o societate internațională de avocatură, arată că decizia vine pe fondul presiunii financiare asupra sistemului public.

„Una dintre măsurile asumate de Guvern a fost reducerea cheltuielilor cu concediile medicale, care deveniseră împovărătoare pentru sistemul public. În practică, am observat situații în care concediile medicale erau acordate cu o ușurință excesivă, inclusiv pentru a suplini concedii de odihnă sau pentru a justifica absențe în momente cheie”, au explicat acestea.

O problemă frecvent ridicată de companii vizează statutul juridic al primei zile neplătite: este concediu medical sau concediu fără plată?

„Din punctul nostru de vedere, natura juridică nu se modifică. Ziua rămâne zi de concediu medical, cu toate consecințele legale aferente. Singura diferență este că indemnizația pentru această zi nu mai este achitată”, au precizat avocatele.

Astfel, contractul individual de muncă se suspendă, iar evidența se face în REGES ca zi de concediu medical. OUG nr. 91/2025 nu are încă norme de aplicare, iar multe detalii urmează să fie clarificate în practică.

Unele companii ar putea decide să suporte și prima zi, ca măsură de retenție a angajaților. Această opțiune vine însă cu riscuri fiscale.

„Dacă angajatorii vor plăti totuși echivalentul indemnizației pentru prima zi, aceasta ar putea fi tratată ca beneficiu salarial și taxată corespunzător. Se ridică și problema deductibilității fiscale”, au avertizat avocatele.

Angajatorii continuă să achite indemnizațiile în avans și să aștepte ulterior decontarea de la stat, un proces adesea lent. „Decontarea durează, iar asta pune presiune pe capitalul de lucru, mai ales în cazul firmelor mici și mijlocii”, a subliniat Oana Botolan.

În plus, regulamentele interne trebuie actualizate, deoarece până acum prevedeau suportarea primelor cinci zile de concediu medical de către angajator. Specialiștii recomandă și campanii de informare pentru angajați.

„Dacă nu va exista o informare clară, vor apărea inevitabil numeroase întrebări și nemulțumiri în rândul angajaților”, au concluzionat avocatele.

Noua regulă a primei zile neplătite marchează, astfel, o schimbare semnificativă în relația dintre stat, angajatori și angajați, cu efecte economice, juridice și sociale care abia încep să se vadă.