Ne aflăm în România austeră a anului 2026, unde și fapta bună a fost, în sfârșit, pusă la punct. Sau la colț! Guvernul Bolojan a decis că donatorii de sânge nu mai trebuie răsfățați cu reduceri de impozite. Ce atâta eroism civic, dacă tot vă dați cu sânge-n cravată? De unde atâta altruism într-o țară cu austeritatea ca o funie la gât? Păi, dacă tot dai sânge de bună voie și nesilit de nimeni, măcar să plătești integral și impozitul pe casă, să nu carecumva să creadă cineva că statul e slab de inim sau de buget.
Bolojan Valjean al monedei naționale, supranumit deja „vampirul austerității”, pare să fi găsit soluția perfectă… nu mai încurajăm donarea de sânge, o taxăm moral. Ai salvat vieți? Foarte frumos, ai salvaț alți români impozabili! Bă, dar tu ai plătit impozitul la zi? Fii, mă, cetățean responsabil!
Legea e clară, rece și neînduplecată, ca o pungă de sânge uitată pe holul unui spital. Alineatele au fost abrogate, solidaritatea a fost radiată, iar consiliile locale au fost dezbrăcate de orice urmă de empatie fiscală. Donatorii și persoanele cu dizabilități au fost băgați în aceeași categorie periculoasă, ca oameni care ar fi putut primi o mică reducere. Inacceptabil într-o țară serioasă, care știe să strângă cureaua mai rău ca garoul, exact acolo unde doare mai tare.
Ironia este că un bărbat poate dona sânge de patru ori pe an, o femeie de trei ori, zice-se, dar statul poate „dona” austeritate nelimitat. Spitalele se plâng de lipsa sângelui, dar Guvernul pare convins că patriotismul se poate extrage prin impozitare, nu prin stimulente. Dacă nu mai vine nimeni la donare, probabil se va introduce o taxă pe lipsa de sânge din rezerve și va fi taxat și sângele care-ți curge pe nas mai mult sau mai puțin voluntar.
La noi sunt codrii verzi de brad și oameni negri de supărare că solidaritatea civică nu mai e nici măcar simbolic recompensată. Adică nu mai poți să ai o soră frate de cruce, de sânge, sau un frate soră de spital. În schimb, aparatul de stat rămâne, ca de obicei, bine hrănit, bine protejat și atent să nu piardă nicio picătură… de bani. Sângele cetățenilor li se urcă la cap când ascultă discursuri despre responsabilitate fiscală.
Așadar, (nu așa dar!), data viitoare când intrați într-un centru de transfuzie să nu uitați că nu sunteți eroi, sunteți contribuabili. Iar vampirul austerității veghează atent ca nimeni să nu scape fără să plătească. Inclusiv cei care, până mai ieri, dădeau literalmente din ei pentru alții.
Vampirul impozitează la sânge. Sângele apă nu se face, dar pe români îi trec toate apele…
Lasă un răspuns