Prețurile energiei electrice pentru 2026 cu risc, marjă și frica furnizorilor

Ofertele publicate pe pagina ANRE pentru 1 aprilie 2026, între 0,32 și 0,41 lei/kWh cu TVA inclus, nu reprezintă doar simple cotații. Ele sunt un semnal că piața de furnizare a energiei electrice din România nu mai prețuiește kilowattul-oră în funcție de costul mărfurilor, ci în funcție de riscul anticipat, prudența comercială și, la unii jucători, revenirea la marje ridicate.

Vezi AICI – Comparator oferte-tip de furnizare a gazelor naturale

Analizând datele, lucrurile devin evidente: costurile cu gazele naturale, considerate pe baza tranzacțiilor pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) pentru trimestrele 2 și 3 2026, sunt de 0,31 lei/kWh, iar pe baza tranzacțiilor pe TTF pentru anul 2026, de 0,29 lei/kWh.

Comparativ, prețul facturat în decembrie 2025 era tot de 0,29 lei/kWh. O ofertă de 0,32 lei/kWh reprezintă o ajustare modestă, de 3% față de prețul plafonat, probabil legată de costuri administrative sau de actualizarea portofoliului.

Însă la capătul superior al intervalului, 0,41 lei/kWh, creșterea de 32% față de plafon arată altceva: nu este vorba de ajustări normale, ci de o repoziționare agresivă a unor furnizori, care prioritizează profitul curat și previzibil în detrimentul volumului vândut.

Diferența de aproape o treime între oferte ne face să ne întrebăm de ce, într-o piață unde produsul este identic, prețurile diferă atât de mult? Răspunsul nu stă în gazul natural în sine, ci în modul în care furnizorii își gestionează supraviețuirea și profitabilitatea după ani de excepții pe piață: volatilitate, plafonări, întârzieri la plata subvențiilor, presiune pe cash-flow și pierderi provocate de prețuri mici în perioade de criză.

Astfel, marjele comerciale se lărgesc. Dacă în prezent acestea sunt de aproximativ 4%, pentru 2026 se anticipează oferte cu marje apropiate de 22%. O parte din această marjă reflectă acoperirea riscurilor, adică dezechilibre, pierderi, finanțare și neîncasări, însă altă parte este clar profit pur, fără legătură cu costul energiei.

Impactul fiscal este direct. TVA-ul rămâne procentual neschimbat, dar suma plătită de consumator crește proporțional cu baza. Astfel, o creștere de 32% a prețului final duce la o creștere similară a TVA-ului, iar factura devine mai grea atât pentru consumator, cât și pentru stat.

Piața gazului oferă, de asemenea, indicii relevante: pentru 2026, prețul pe BRM este de 0,16 lei/kWh, față de 0,127 lei/kWh pe TTF, o diferență de circa 26%. România internalizează astfel un „premiu” față de hub-ul european, cauzat de factori precum lichiditatea pieței, structura locală, riscuri percepute sau pur și simplu marje comerciale mai mari. Gazul rămâne reper pentru prețul marginal al electricității, iar acest spread se poate reflecta, în lanț, și în prețul final al energiei electrice.

Pentru consumatori, diferența de preț nu este doar o statistică. Pentru un apartament de două camere, factura anuală poate crește cu 150–1.500 lei, iar pentru o casă cu consum mai mare, între 300-3.000 lei. Iată cum arată comparativ:

Situație care este, în esență, rezultatul pregătirii insuficiente pentru eliminarea plafonului la gaze. Dacă ajustările de preț ar fi fost aplicate gradual, pe parcursul unui an, fără blocarea tranzacțiilor pe BRM sau prelungirea incertă a plafonării, cu publicarea clară a marjei comerciale și cu compensarea TVA-ului către consumator, prețurile pentru 2026 ar fi fost mai corecte și probabil mai mici decât plafonul anterior.

Viteza cu care se desfășoară contractele pentru 1 aprilie 2026, combinată cu presiunea psihologică și lipsa de transparență, împinge românii să accepte tacit prețuri care nu reflectă doar costul gazelor, ci și frica, riscul și strategia comercială a furnizorilor.

Intervalul 0,32-0,41 lei/kWh este o diferență de preț, dar și o diferență de model economic. În 2026, consumatorul va plăti mai mult nu pentru gaz, ci pentru gestionarea riscurilor și profitabilitatea furnizorilor.

Într-o piață marcată de volatilitate și incertitudine, cea mai importantă decizie pentru client va fi atenția acordată ofertelor, nu doar consumul de kilowați-oră.

Sursa: Asociația Energia Inteligentă