Noii aliați ai lui Donald Trump. Statele care au acceptat să intre în Consiliului Păcii

„Consiliul Păcii”, noua idee a lui Donald Trump, care vizează rezolvarea conflictelor globale sub o altă „pălărie”, se bucură deja de succes. În timp ce unii aliați tradiționali ai SUA au răspuns cu prudență și unii chiar au respins oferta lui Trump, alții, inclusiv țări care au avut mult timp relații tensionate cu Washingtonul au acceptat.

Un oficial de rang înalt al Casei Albe a anunțat că 35 de lideri mondiali s-au angajat până în prezent să se alăture „Consiliului Păcii”, din cele aproximativ 50 de invitații trimise. Printre aceștia se numără: Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Iordania, Qatar și Egipt, Turcia, Ungaria, Maroc, Pakistan, Indonezia, Kosovo, Uzbekistan, Kazahstan, Paraguay, Vietnam, Armenia și Azerbaidjan.

Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a acceptat invitația, în contextul unei apropieri mai largi între Washington și Minsk. Canada a declarat că a acceptat „în principiu”, dar că detaliile sunt încă în negociere.

Rusia și China evită să dea un răspuns oficial. Vladimir Putin a declarat că a cerut Ministerului său de Externe să analizeze propunerea, în timp ce Trump a afirmat la Davos că Rusia ar fi acceptat deja.

Nici China nu a făcut o declarație oficială. Rusia și China sunt membre cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU, ceea ce explică prudența lor față de inițiative ce ar putea diminua influența acestui organism.

Norvegia și Suedia au refuzat invitația lui Trump iar ministrul italian al Economiei, Giancarlo Giorgetti, a declarat că aderarea pare problematică.

Franța se pare că intenționează să refuze invitația, ceea ce l-a determinat pe Trump să amenințe cu tarife de 200% pentru vinurile și șampaniile franceze.

Marea Britanie, Germania și Japonia nu au adoptat o poziție publică clară iar Ucraina analizează invitația.

Potrivit unei copii a proiectului de statut consultat de Reuters, Trump va fi primul președinte al „Consiliului Păcii”. Statele membre vor avea un mandat limitat la trei ani, cu excepția cazului în care plătesc câte 1 miliard de dolari pentru a finanța activitățile Consiliului și pentru a obține statutul de membru permanent.