Ministerul Dezvoltării propune o modificare semnificativă a regimului amenzilor contravenționale, care ar putea schimba radical relația cetățean-stat în cazul sancțiunilor neplătite. Un proiect de act normativ, publicat în urmă cu o săptămână, prevede majorări succesive ale amenzilor și, în ultimă instanță, trimiterea dosarului în instanță, dacă sancțiunea nu este achitată în termen de un an.
Propunerea vizează completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, actul de bază care reglementează aplicarea și executarea amenzilor contravenționale în România.
Conform proiectului, Ministerul Dezvoltării introduce cinci alineate noi la articolul 28 din OG nr. 2/2001, care instituie un mecanism de penalizare progresivă pentru cei care nu achită amenda în termenul legal inițial (de regulă, 15 zile de la comunicarea procesului-verbal).
Astfel, după 3 luni de la expirarea termenului de plată, amenda se majorează cu 30%, iar după 6 luni, se aplică o nouă majorare de 30%, ajungând la un plus total de 60% față de valoarea inițială.
Aplicarea acestor majorări va fi realizată de organele fiscale, în cadrul procedurilor de executare a creanțelor fiscale, ceea ce transformă amenda contravențională într-o veritabilă datorie bugetară, cu toate consecințele aferente.
Cea mai dură măsură apare însă la împlinirea termenului de 12 luni de la data comunicării procesului-verbal. Dacă amenda nu este achitată nici până atunci, organul fiscal local va fi obligat să transmită documentația către judecătoria de la domiciliul contravenientului.
Instanța va putea dispune una dintre următoarele sancțiuni; transformarea amenzii în muncă în folosul comunității sau transformarea acesteia în amendă penală, cu un termen de plată de 60 de zile.
Această prevedere mută practic neplata unei contravenții din sfera administrativă în zona intervenției judiciare, cu implicații serioase pentru cetățenii aflați în dificultate financiară.
Proiectul ridică mai multe semne de întrebare, în special legate de proporționalitatea măsurilor și de impactul social. În lipsa unor mecanisme clare de analiză a situației materiale a contravenientului, există riscul ca măsura să lovească în mod disproporționat persoanele vulnerabile, care nu refuză plata din rea-voință, ci din lipsă de resurse.
Pe de altă parte, autoritățile par să mizeze pe un argument pragmatic prin creșterea gradului de colectare a amenzilor, într-un context în care miliarde de lei din sancțiuni contravenționale rămân anual neîncasate.
Deocamdată, proiectul se află în faza de transparență decizională și poate suferi modificări. Dacă va fi adoptat în forma actuală, noul sistem ar putea intra în vigoare relativ rapid, cu efecte directe asupra tuturor persoanelor sancționate contravențional,începând de la amenzi rutiere și de ordine publică, până la sancțiuni aplicate de autoritățile locale sau de control.
Cert este că neplata unei amenzi nu va mai putea fi ignorată! După un an, statul nu numai că penalizează, ci cheamă cetățeanul în fața judecătorului.
Lasă un răspuns