Corupție în lanț la Antifraudă! Opt inculpați își recunosc vinovăția într-un dosar DNA privind mită și trafic de influență

Un amplu dosar de corupție care vizează funcționari din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) – Direcția Antifraudă Fiscală București a ajuns în fața instanței. Direcția Națională Anticorupție a anunțat că opt inculpați au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției, după ce au fost cercetați pentru luare și dare de mită, trafic de influență și complicitate la infracțiuni de corupție.

Potrivit comunicatului DNA, cazul scoate la iveală un mecanism prin care mai mulți inspectori antifraudă și șefi de serviciu din cadrul ANAF ar fi acceptat sume importante de bani pentru a favoriza firme controlate, evitând întocmirea unor sesizări penale.

Printre inculpați se numără:

• Marin Marius-Eduard și Aurică Costică, inspectori antifraudă, acuzați de luare de mită în formă continuată;
• Istrati Bogdan, la data faptelor șef serviciu în cadrul ANAF – Antifraudă București, cercetat pentru trafic de influență și dare de mită;
• Ivan Ionuț-Bogdan, șef serviciu în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, acuzat de două infracțiuni de trafic de influență;
• Ionescu Valentin-George, inspector antifraudă, acuzat de complicitate la dare de mită;
• Trei administratori de firme, acuzați de dare de mită și complicitate.

Ancheta DNA arată că, în noiembrie 2024, o echipă de control formată din inspectorii Marin și Aurică a verificat o societate comercială cu activitate în domeniul transportului alternativ de persoane. Controlul a scos la iveală nereguli grave, care ar fi putut conduce la sesizarea organelor penale.

Administratorii firmei, identificați drept E.T. și M.A.G., au încercat să evite consecințele apelând la intermediari. Astfel, șeful de serviciu Ivan Ionuț-Bogdan ar fi promis că va interveni pe lângă colegul său, Istrati Bogdan, pentru a influența inspectorii.

În schimbul sumei de 9.000 de euro, Istrati ar fi garantat că îi va convinge pe cei doi inspectori să finalizeze controlul favorabil, fără sesizare penală.

Ulterior, Ivan ar fi pretins suma de 75.000 de lei, bani pe care i-a și primit la data de 2 decembrie 2024. Din această sumă 45.000 lei au ajuns la Istrati, 20.000 lei au fost împărțiți între cei doi inspectori (câte 10.000 lei fiecare), iar restul a rămas la intermediar.

Procurorii au descoperit că nu a fost un caz izolat. În perioada februarie-martie 2023, același Ivan Ionuț-Bogdan ar fi cerut 50.000 de lei de la aceiași administratori, promițând intervenții similare pentru a stopa alte controale.

Un alt episod s-a consumat în 2024, când inspectorii Marin și Aurică ar fi pretins 20.000 de lei de la reprezentanții unei firme din domeniul comerțului cu legume și fructe pentru a limita verificările și a evita extinderea controlului.

Un al treilea caz descris de DNA se referă la un control din septembrie 2025, când o firmă administrată de Z.T. și L.D. a fost depistată cu un plus de marfă de 160.000 lei față de documentele contabile. Depozitele au fost sigilate, iar administratorii ar fi oferit 5.000 de euro unui inspector antifraudă pentru a închide favorabil controlul.

Pentru a grăbi desigilarea, aceștia ar fi mai dat ulterior încă 10.000 lei.

Toți cei opt inculpați au recunoscut faptele și au acceptat pedepsele propuse de procurori, după cum urmează:

• Marin Marius-Eduard – 3 ani închisoare cu suspendare și amendă penală de 40.000 lei;
• Aurică Costică – 2 ani și 6 luni cu suspendare;
• Ivan Ionuț-Bogdan – 2 ani cu suspendare;
• Istrati Bogdan – 2 ani și 8 luni cu suspendare;
• Ionescu Valentin-George – 2 ani și 8 luni cu suspendare;
• Administratorii Z.T. și L.D. – câte 1 an și 8 luni cu suspendare;
• Z.J. – 2 ani cu suspendare.

În plus, celor cinci funcționari publici li s-a interzis, pe perioade cuprinse între 3 și 5 ani, dreptul de a ocupa funcții publice sau de autoritate, iar inspectorilor Marin și Aurică li s-a interzis explicit exercitarea profesiei de inspector antifraudă.

De asemenea, toți inculpații vor presta 60 de zile de muncă în folosul comunității, iar asupra unor sume de bani au fost instituite măsuri asiguratorii în vederea confiscării speciale.

Acordurile de recunoaștere a vinovăției și dosarul de urmărire penală au fost trimise Tribunalului București, care urmează să decidă asupra validării acestora.

DNA precizează că procedura reprezintă finalizarea anchetei penale, iar inculpații beneficiază în continuare de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unor hotărâri definitive.

În paralel, cercetările continuă față de alte două persoane, E.T. și M.A.G., administratori de firme implicați în fapte similare, care nu au încheiat acorduri de recunoaștere.

Și acest caz readuce în prim-plan vulnerabilitățile din sistemul de control fiscal și ridică semne de întrebare serioase cu privire la integritatea unor funcționari chemați tocmai să combată evaziunea și corupția economică.