CCIR susține Acordul UE–MERCOSUR și se poziționează deschis împotriva PSD și a discursului protecționist din industria alimentară și agricolă

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) își asumă public o poziție hotărâtă de susținere a Acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și MERCOSUR, intrând astfel în coliziune directă atât cu PSD, cât și cu o parte semnificativă a industriei alimentare și agricole din România, care au criticat constant acest acord, invocând riscuri pentru producătorii locali.

Biroul de Conducere al CCIR a decis în unanimitate sprijinirea Acordului UE–MERCOSUR, aliniindu-se deciziei luate de Asociația Europeană a Camerelor de Comerț (EUROCHAMBRES), în cadrul Adunării Generale din noiembrie 2024. Mesajul transmis de CCIR este că România nu ar trebui să blocheze un acord strategic din motive electorale sau din reflexe protecționiste, ci să își asume competiția și să își crească performanța economică.

Președintele CCIR, Mihai Daraban, critică explicit abordarea centrată exclusiv pe agricultură și zootehnie, domenii intens exploatate politic, în special de PSD, pentru a justifica opoziția față de acord. În opinia sa, discuția este una distorsionată și incompletă.

„Este momentul să ieșim din discuțiile sterile și să ne concentrăm pe propria performanță în domeniul agriculturii și zootehniei. Trebuie să devenim performanți, în special pe piața internă”, a declarat Daraban, subliniind că responsabilitatea statului nu este blocarea comerțului liber, ci asigurarea controlului calității produselor și protejarea reală a consumatorului român.

CCIR atrage atenția că Acordul UE–MERCOSUR nu este „doar despre agricultură”, așa cum este prezentat în dezbaterea publică internă. Documentul prevede eliminarea treptată a peste 90% din taxele vamale dintre cele două blocuri economice, deschizând piețe importante pentru produsele industriale europene și, implicit, românești.

Pentru România, beneficiile sunt concentrate în special în sectoarele industriale-cheie: industria auto, componente și piese de schimb, produse chimice și farmaceutice, utilaje industriale și echipamente. CCIR subliniază că economia românească rămâne una preponderent industrială, industria generând aproximativ 30% din PIB, comparativ cu agricultura, care contribuie cu circa 4,5% din PIB, peste media UE, dar insuficient pentru a dicta singură direcția politicii comerciale externe.

Sectorul auto, pilon central al economiei românești, asigură peste 200.000 de locuri de muncă directe, la care se adaugă zeci de mii în industriile conexe. România este profund integrată în lanțurile industriale vest-europene, în special cu Germania, care concentrează 24% din comerțul exterior al țării. Potrivit CCIR, corelația este evidentă, adică o creștere de 1% a economiei germane se reflectă într-o creștere de aproximativ 4% a economiei românești.

În acest context, poziția CCIR intră în contradicție frontală cu mesajele PSD și cu presiunile venite din partea unor organizații din industria alimentară și agricolă, care cer blocarea acordului pentru a evita concurența produselor din America de Sud. Camera de Comerț susține însă că protecționismul mascat nu face decât să conserve ineficiența și să amâne reformele necesare.

CCIR pledează pentru o abordare pragmatică, bazată pe structura reală a economiei naționale și pe interesele pe termen lung ale României. Din această perspectivă, Acordul UE–MERCOSUR este văzut ca o oportunitate strategică de consolidare a poziției României ca hub industrial regional și de diversificare a piețelor de export pentru companiile românești, nu ca o amenințare.

Mesajul transmis de Camera de Comerț transmite faptul că România nu își mai poate permite să își construiască politica economică pe frici, lozinci și calcule electorale, ci pe competitivitate, performanță și integrare inteligentă în economia globală.