Avalanșa insolvențelor la final de 2025. Radiografia unei economii sub presiune, cu Prahova printre județele vulnerabile

Finalul anului 2025 a tras un semnal de alarmă greu de ignorat pentru mediul de afaceri din România, după ce peste 1.000 de dosare de insolvență au fost deschise doar în luna decembrie, după un trimestru în care fiecare lună a depășit pragul de 900 de cazuri. Datele centralizate de platforma de analiză financiară RisCo conturează imaginea unei economii aflate sub presiune, în care tot mai multe firme nu reușesc să facă față costurilor, blocajelor financiare și instabilității generale.

Capitala rămâne, previzibil, județul cu cele mai multe insolvențe. În decembrie 2025, în București au fost deschise 255 de dosare, față de 172 în aceeași lună din 2024, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 48%. Este un indicator care reflectă nu doar dimensiunea mediului de afaceri bucureștean, ci și vulnerabilitatea sectoarelor puternic urbanizate prin comerț, servicii, construcții și HoReCa.

Dincolo de Capitală, datele RisCo arată evoluții îngrijorătoare în mai multe județe:

• Ialomița: +260%
• Constanța: +219% (de la 16 dosare în decembrie 2024 la 51 în decembrie 2025)
• Brașov: +146%
• Bihor: +132% (de la 31 la 72 de dosare)
• Iași: +100%

Procentele indică mai mult decât simple fluctuații și denotă o deteriorare accelerată a capacității firmelor de a-și onora obligațiile financiare, mai ales în județe cu activitate intensă în turism, construcții sau logistică.

Unde se situează Prahova în acest peisaj

Deși Prahova nu apare explicit în topul județelor cu cele mai mari creșteri procentuale, analiza contextuală arată că județul este expus acelorași riscuri structurale. Prahova are un profil economic mixt prin industrie (petrol și gaze, prelucrări), construcții, transporturi, comerț și un sector HoReCa puternic concentrat în zonele turistice de pe Valea Prahovei.

Or, exact aceste domenii se regăsesc printre cele mai afectate la nivel național:

• restaurante – creștere a insolvențelor de 150%;
• lucrări de instalații electrice și tehnico-sanitare – +150%;
• transport rutier de mărfuri – +133%;
• comerț cu amănuntul în magazine nespecializate – +110%;
• construcții rezidențiale și nerezidențiale – +91%.

În Prahova, unde numeroase firme mici și mijlocii activează exact în aceste sectoare, presiunea este amplificată de scăderea investițiilor, întârzierile la plată și costurile ridicate cu forța de muncă și utilitățile. În plus, blocajele financiare generate de marile insolvențe din industrie și energie, cu efect de domino asupra subcontractorilor, creează un teren fertil pentru noi dosare de insolvență.

Județe care „rezistă” mai bine

La polul opus, județe precum Botoșani, Mureș, Buzău și Harghita au raportat mai puține insolvențe față de decembrie 2024. Explicațiile țin, în general, de un ritm mai lent al activității economice, de o expunere mai redusă la sectoarele volatile și, în unele cazuri, de o structură a afacerilor bazată pe firme mici, cu costuri mai ușor de ajustat.

Reprezentanții RisCo subliniază că anul 2025 a fost unul al schimbărilor și al adaptărilor forțate. Pentru multe companii, aceste ajustări nu au fost suficiente. Cele peste 1.000 de insolvențe din decembrie sunt expresia clară a faptului că o parte a mediului de afaceri nu a reușit să depășească presiunile financiare acumulate.

Recomandarea specialiștilor este una de prevenție, anume verificarea și monitorizarea constantă a partenerilor de afaceri, evaluarea riscurilor și ajustarea strategiilor comerciale. În județe precum Prahova, unde interdependența dintre firme este ridicată, o singură insolvență majoră poate destabiliza lanțuri întregi de furnizori.

Valul de insolvențe de la finalul lui 2025 nu este un accident statistic, ci un simptom al unei economii tensionate. Bucureștiul concentrează numeric problemele, județe precum Constanța sau Bihor arată creșteri dramatice, iar Prahova se află într-o zonă de risc, prin structura sa economică și expunerea la sectoarele cele mai afectate. Intrarea în 2026 se face, astfel, cu un mediu de afaceri fragil, în care supraviețuirea va depinde tot mai mult de prudență, adaptare și control financiar riguros.